Închide

Diverta, sala cu zodii și curtea unde numai proștii nu și-ar dori o cafenea (III)

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - nov. 23, 2019 0 578

Cu Guttmann prin centru după arhitecții cu premiu Opera Omnia. Patru arhitecți au primit premiul Opera Omnia pentru întreaga activitate din partea Filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților la edițiile precedente ale Bienalei de Arhitectură (BATRA). Pe urmele lor poți merge prin Cluj doar dacă ai nervi, chei și un ghid bun. Atât de neaccesibile și așa de nemarcate sunt principalele lor case făcute în centrul orașului. Multe sunt în proprietatea unor instituții de învățâmânt care dovedesc încă o lipsă de viziune în a se raporta la trecut și a atrage oamenii către patrimoniul pe care îl administrează.

Premianții BATRA sunt:

arhitectul George Cristinel la ediția din 2017

arhitectul Pakey Lajos – în 2015

arhitectului Kós Károly – în 2013

arhitectul Vasile Mitrea – în 2011

Ghidul este arhitectul Szabolcs Guttmann care s-a mai ocupat la Universitatea de vară de o expoziție dedicată operelor celor 4 arhitecți care au pus umărul serios la Clujul de astăzi. În 2017, clădiri reper pentru cei patru au fost marcate cu puncte colorate pe o hartă cu străzi din centrul orașului. Și cam acolo s-a oprit circuitul.

Acești patru premianți au pus umărul la foarte multe chestiuni care au dus la Clujul de astăzi: primele principii ale Pieţei Unirii aşa cum există azi, piața Avram Iancu, cartiere-reper ca urbanism civilizat în haosul de astăzi – Gheorgheni dar și clădiri emblematice – Conti, Chios, clădirile UTC-N de pe Bariţiu, Catedrala Ortodoxă din centru, Biserica Reformată „cu cocoş”, Colegiul Academic, Palatul Telefoanelor, case construite cu elemente extrase și recuperate din demolările vremurilor.

Finalul unui tur pe urmele celor patru arhitecți care au pus umărul la dezvoltarea orașului este întodeauna spectaculos. Te duce în alt loc. Din turnul cu panoramă asupra centrului istoric, turn al Casei Universitarilor (azi Colegiul Academic Universității Bebeș Bolyai) din Cluj făcut înainte de Primul Război Mondial de către arhitectul George Cristinel, coborâm în Piața Unirii 31, la casa de secol XVI, Wolphard-Kakas. Elemente din etapele de transformare ale imobilului au fost conservate și se pot vedea pe casa primului arhitect al Clujului, Pakey Lajos de pe Republicii, casă care astăzi aparține UBB și portă nume de psiholog.

Casa din Unirii a intrat astăzi în etapa de intervenții de urgență de punere în siguranță și conservare a fațadei. Parterul a fost deja cumpărat de un privat și ocupat. Aici s-a mutat librăria Diverta care e și deschisă publicului. Afara, la parter sunt schele. Înăuntru e multă lumină, cărți, multe acareturi. Atât de multe și atât de nepotrivit instalate, încât la o primă privire nu îți sare în ochi niciun ornament conservat în sit. Căci asta e frumusețea casei medievale de aici de a cărei conservare s-a îngrijit primul arhiect al Clujului, Pakey. Avem astfel de elemente. Chiar în a doua încăpere, sala cu zodii, în care câteva fresce se mai pot zări printre rafturile cu pixuri și penare.

Tot grupul se bulucește înăuntru, printre penare și clienții librăriei. Ne uităm toți la pereții albi, la rafturi și ne căutăm zodia.

„Deja oamenii aveau și aceste preocupări, pe lângă cele religioase”, spune ghidul Guttmann despre trecut, în timp ce toată lumea se uita spre rafturi, tavan sau bolte. Negăsind chiar toți consolare, doar câteva dintre zodii fiind vizibile, ne agățăm din nou de cheia care ne duce spre curte. Fetele de la Diverta par să îi cunoască obsesia cheilor și deschid ușa de la curte. Aici, conservate în sit, sunt ferestrele de odinioară. „Poate Primăria ar merita o scrisorică de la primul arhitect al orașului ca să învețe cum ar trebui să se poarte cu astfel de case. Acum, nu există acces în curte. Asta mă râcâie pe interior. Primăria trebuia să cumpere când a fost de vânzare, în locul privatului. Acum nimeni nu va putea intra în această curte”, explică Guttmann.

Ahitectul menționează problemele generate de foștii locatari ai clădirii, Banca Dacia Felix – scări parazitare care impiedică accesul la subsol.

„Accesul se făcea și prin curte. Avem aici și un garaj prin care se alimenta banca, construcție în proprietatea Primăriei. Scările încurcă acum și ar trebui eliminate. Curtea trebuie deființată și reglementată pentru că acum e formată prin alipirea cu această casă de pe colț.”

„Și arată așa?!”, sintetizează cineva din grup starea precară în care e construcția deținută de Primărie.

Etajele de sus sunt în pargină spre curte. Locatari ai clădirii sunt cei de la Universitatea de Arte și Design (UAD). Universitatea mai are o casă-pavilion din Parcul Central, casă făcută de alt arhitect din cei patru premiați, Kos Karoly și folosită pentru activitățile curente dar închisă cu cheie pentru restul privitorilor.

Cineva își imaginează o cafenea în această curte. Grupul e exaltat. Mai puțin o persoană care are informații despre alți locatari din curte.  „La capăt stă pictorul Teodor Botiș. Cred că nu va fi încântat să i se facă o cafenea în curte”, spune. Altcineva vede atelierele UAD unde au fost aduse diverse mașinării nemaifolosite în industria clujeană. Și ele încurcă.

„Nu o să vă mai lase cei din administrație și universitate să aveți acces la atâtea chei”, îi spun. Guttmann râde. E absurd să nu vrei să înțelegi mai mult din oraș sau să îl arăți privitorilor într-un circuit, iar această opoziție să vină tocmai de la Primărie sau universitarii clujeni.

Pentru o mai bună imagine trebuie văzut și:

Cu Guttmann prin centru după arhitecții cu premiul Opera Omnia. Psihologii din casa lui Pakey și tăcerea UBB (I)

FOTO/VIDEO Panorama necunoscută a Clujului din turnul lui Cristinel și universitarii care nu înțeleg plăcerea cafelei (II)

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.