Director al Camerei de Comerț Americane din România: Clujul e „comunitatea locală regională cea mai inovativă” din România. Care sunt câteva dintre „umbrele” de pe aura Tech a pieței locale?
EconomieITTop News by Kristina Reştea - mai 25, 2022 0 374
Clujul are comunitatea locală regională cea mai inovativă din țară, consideră directorul Camerei de Comerț Americană din România, prezentă la Cluj cu ocazia unei conferințe de afaceri. Cu toate acestea, reprezentanții ecosistemului local vorbesc încă de outosurcing și tentative de migrare spre modele cu mai multă inovare și despre piedici legislative, care încetinesc inițiativele din domeniu la nivel național.
„E comunitatea locală regională cea mai inovativă, poate în Cluj nu se vede chiar așa, e mai ușor să ne concentrăm pe lucrurile care nu merg bine, dar, pentru noi, de la București și prin comparație, se vede destul de bine acest lucru”, a spus Letiția Pupăzeanu, director executiv AmCham.
Aceasta a făcut declarațiile în cadrul conferinței regională, de la Cluj, a Camerei de Comerț Americană din România – AmCham: Comunități inovatoare – Investiții locale pentru succesul global.
Pupăzeanu a adăugat că România ar putea profita de un moment neașteptat de vizibilitate, în actualul context mondial. „Acest război (al Rusiei în Ucraina, n.red.) a pus România în lumina reflectoarelor, lumea întregă știe unde e România, constatăm un interes exponențial crescut de investiții în România, primim mult mai multe emailuri și solicitări de întâlniri, sunt companii americane, dar nu numai care vor să știe cum pot veni în România, unde se pot localiza. Noi încurajăm investițiile în România, vrem să înțelegem ce putem direcționa către Cluj”, a spus reprezentanta AmCham.
În ceea ce privește companiile locale, acestea s-au adaptat rapid în pandemie și continuă să reziste și pe timp de război, spune antreprenorul Voicu Oprean, fondator al companiei IT listate la bursă Arobs.
„Noi lucrăm în șapte țări și pot să confirm că avem o competitivitate și am avut o reziliență extraordinară în pandemie, cred că e valabil pentru firmele din secorul IT. Lumea s-a adaptat relativ repede după pandemie, apoi a apărut conflictul din Ucraina, sectorul de business s-a mobilizat, si-a creat anumite automatisme și un proces de lucru pe care îl vedem în continuare”, a spus Oprean. Pentru dezvoltare, firmele locale ar trebui să se pregătească să acceseze fonduri prin PNRR, alături de alte programe de finanțări europene și din sistemul bancar.
Cu toate succesele de PR și exemplele bune și în ciuda aurei sale de centru tech, Clujul mai are de lucrat până să devină un centru de inovare. O spun chiar cei din domeniu.
„Zona IT s-a dezvoltat la noi furnizând servicii de outsourcing. Avem câteva inițiative care au ieșit din această zonă, dar încă nu rezultate spectaculoase”, spune Bianca Muntean, manager Transilvania IT Cluster.
„M-am întâlnit recent cu comunitatea de IT din Londra și cu antreprenori de acolo. Avem modele care funcționează extraordinar, nu trebuie să inventăm noi roata. Trebuie să ne asigurăm zona de inovare”, a spus Sabin Sărmaș, președintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor a Camerei Deputaţilor. Acesta a adăugat că, surprinzător, România are de trei ori mai multe instituții de cercetare decât SUA. Dar… nu avem foarte multe produse inovative în România.
Avocatul Ciprian Păun a adus în discuție piedicile legislative. „La noi, legislația e în urma inovării, a tehnologiei. Citeam acum câteva zile de prototipul de mașină electrică la care lucrează Arobs la Cluj și că la noi nu există procedura la RAR pentru înmatricularea auovehiculului (mașina nu are cheie, n.red.) Avem un sistem legislativ care nu e pregătit pentru inovare”, a spus Păun, avocat NNDKP.
„Avem un sistem legislativ care nu e pregătit pentru idei ouside the box. Dacă vrem să exportăm, să aducem plus-valoare, trebuie să avem liniște la noi în țară”, a spus avocatul, subliniind că mediul de business are nevoie de predictibilitate pentru a-și face planurile de afaceri și pentru a inova.
„Universitățile știu ce greu să fac asocieri cu companii private, câți bani se pierd, ce resurse, pentru că nu există un cadru foarte flexibil care să reglementeze crearea de parteneriate public-private în domeniul cercetării, inovării”, a exemplificat Păun. Un alt exemplu: finanțările prin diferie programe pentru startup-uri, care prevăd ca fondatorii să nu fi avut altă activitate comerciale. „Startup-urile din România au ori cei mai tineri asociați, ori cei mai bătrâni, sunt rudele fondatorilor (care nu ar fi fost eligibili). Nu am fost în stare să lansăm finanțare lansată nu pe expriență, ci pe idee”, mai exemplifică avocatul.
