Închide

Detaliile care au îngrozit judecătorii în cazul femeii omorâte cu 30 de lovituri de cuțit vara trecută în Cluj. O altă femeie a scăpat doar pentru că a făcut plângere. Instanța: pedeapsa cu închisoarea e insuficientă

Actualitate by Actual de Cluj - iun. 07, 2021 0 283

 

Bărbatul care și-a ucis fosta prietenă în vara anului trecut, în Cluj-Napoca, și care a fost condamnat vineri în primă instanță la detenție pe viață pentru aceste fapte, și-a înjunghiat victima de aproape 30 de ori, după cum se arată în motivarea deciziei instanței.

Raportul de expertiză medico-legală a evidențiat 29 de plăgi, dintre care două plăgi tăiate și 27 de plăgi înțepate-tăiate, majoritatea cu afectarea organelor vitale, inclusiv la nivelul capului și inimii. Victima a decedat la fața locului, suferind leziuni incompatibile cu viața. Martorii audiați în proces, locatari ai blocului, au spus că au auzit strigătele victimei, însă aceasta a decedat la scurt timp de la agresiuni. Una dintre martore a spus că a auzit împreună cu soțul său victima strigând ”Au!Au!” și au ieșit imediat din  locuință, dar când au ieșit victima nu mai striga și nu mai mișca. Strigătele victimei au fost auzite și de alți martori.

Instanța a mai arătat că  inculpatul a dovedit o ”totală lipsă a conștientizării gravității faptelor comise”. Acesta ar fi încercat pe tot parcursul judecății să acrediteze ideea unei ”intenții repentine (fără premeditare, spontană-n.red.) la uciderea victimei, intenție survenită în momentul întîlnirii victimei în acea seară și comunicării cu aceasta”. ”Inculpatul, încercând să indice lipsa premeditării la comiterea infracțiunii de omor, a susținut faptul că atunci când a văzut pe telefonul victimei mesajele către fostul prieten al acesteia l-a cuprins o furie spontană și s-a înarmat pentru a se apăra dacă persoana vătămată va veni însoțită de un bărbat. Inculpatul a precizat detalii suplimentare cu ocazia audierii sale în fața instanței, încercând să întărească versiunea lipsei premeditării. A precizat astfel că în seara faptelor a găsit în apartamentul victimei înscrisuri care dovedeau un avort recent făcut de victimă, că după ce a văzut mesajele de pe telefon a sunat-o pe persoana vătămată CC cu număr ascuns și când aceasta a răspuns s-a auzit o voce de bărbat însă el nu știa că ea de fapt era în autocar. Toate aceste detalii indică o poziție procesuală a inculpatului orientată spre sine, spre obținerea unei sancțiuni mai ușoare, precum și totala lipsă a conștientizării gravității faptelor comise, dar și o anumită justificare a acestora prin confirmarea unor idei ale sale despre modul în care victima s-ar fi raportat la el. Faptul că inculpatul nu ar fi știut că victima se află în autocar este un aspect contrazis de declarația inculpatului din cursul urmăririi penale, acesta învederând că știa programul autocarelor, iar pe de altă parte în cursul urmăririi penale nu a declarat faptul că ar fi apelat victima cu număr necunoscut și ar fi auzit vocea de bărbat. Pe de altă parte, instanța nu identifică motivul pentru care inculpatul ar fi trebuit să se apere cu un cuțit dacă victima era însoțită de un alt bărbat, având în vedere că victima își exprimase de peste 2-3 săptămâni hotărârea de a se despărți de inculpat, hotărâre neacceptată de inculpat, dar menținută de victimă. Se observă în plus că mesajele fotografiate de inculpat de pe telefonul victimei erau ulterioare despărțirii victimei de inculpat”.

Din motivarea instanței:

Astfel, aspectele esențiale care conduc instanța la faptul că inculpatul a premeditat uciderea victimei C_______ C____ sunt următoarele:

– Inculpatul s-a decazat de la pensiunea unde se cazase în noaptea respectivă după ce a pătruns de două ori în locuința victimei (o dată pentru a verifica dacă este cineva în locuință, ocazie cu care i-a luat și verificat telefonul, și o dată pentru a îi restitui telefonul).

– După ce s-a decazat, a intrat încă o dată în locuința victimei de unde a luat un cuțit și o pereche de cercei a victimei ca amintire.

– De la momentul predării camerei de la pensiune și până la întâmpinarea victimei au trecut aproximativ 2 ore și jumătate, timp în care inculpatul a luat cuțitul din locuința victimei cu aproximativ o oră înainte de uciderea victimei și a așteptat victima în fața blocului timp de aproximativ 40 de minute.

– De la momentul observării victimei coborând din taxi și până la momentul atacării ei au trecut aproximativ 20 de secunde.

– Inculpatul a lovit victima de foarte multe ori cu cuțitul, asupra corpului persoanei vătămate fiind identificate 27 de plăgi înțepate-tăiate și 2 plăgi tăiate.

Toate aceste elemente indică faptul că inculpatul a luat hotărârea de a ucide victima cel târziu cu ocazia predării camerei la pensiune, cu suficient de mult timp înainte încât să poată aprofunda această hotărâre, timp în care a efectuat acte preparatorii ale crimei, luând asupra sa un cuțit din casa victimei și așteptând-o pe aceasta în fața blocului. Apreciază astfel instanța că sunt îndeplinite condițiile reținerii variantei agravante a comiterii infracțiunii de omor cu premeditare, respectiv rezoluția infracțională a precedat cu cel puțin 2 ore acțiunea agresivă, chibzuirea inculpatului a fost suficientă (față de rapiditatea cu care a atacat victima și numărul de lovituri reiese că inculpatul luase deja hotărârea fermă de a ucide victima pentru a nu permite acesteia continuarea vieții cu altcineva), iar hotărârea luată anterior s-a concretizat în activități de pregătire constând în luarea cuțitului din locuința victimei (precum și luarea cerceilor victimei ca amintire) și așteptarea acesteia în zona blocului său. Instanța apreciază că hotărârea inculpatului de a face rău victimei era de fapt luată cu mai mult timp înainte de decazarea sa de la pensiune, însă inculpatul urmărea și verifica dacă victima s-a cuplat cu o altă persoană, pentru a își confirma ideația sa de gelozie raportat la abandonul suferit din partea victimei.

Inculpatul a mai invocat faptul că raportat la afecțiunile de care suferă (printre care s-ar număra și boala Lyme, sau tulburarea borderline suspectată de consilierul de probațiune cu ocazia evaluării inculpatului), practic i-ar fi fost imposibilă premeditarea crimei, prezentând pe fondul afecțiunilor un anumit grad de impulsivitate care l-a determinat să comită crima asupra persoanei vătămate CC. Instanța a înaintat către IML Cluj actele medicale deținute de inculpat și a solicitat specialiștilor să comunice starea discernământului inculpatului și diagnosticul acestuia inclusiv raportat la aceste acte medicale, diagnosticul stabilit de comisia de experți fiind tulburare de personalitate disocială, concluzionându-se totodată că inculpatul a avut capacitatea de a aprecia critic conținutul și consecințele social-negative ale acțiunilor sale. Raportat la aceste concluzii ale raportului de expertiză medico-legală psihiatrică realizată în faza judecății cu privire la inculpat, instanța apreciază că apărările inculpatului nu pot fi primite, fiind infirmate de opinia specialiștilor, însă și de modul de plănuire și comitere a faptelor. O anumită impulsivitate a inculpatului este evidentă, fiind observată și cu ocazia evaluării inculpatului de către consilierul de probațiune, însă această trăsătură a impulsivității nu poate exclude de plano circumstanța agravantă a premeditării, iar raportul de expertiză a stabilit faptul că inculpatul a putut să aprecieze critic asupra conținutului și consecințelor social-negative ale faptelor sale. Instanța consideră astfel că timpul scurs de la predarea camerei de la pensiune și până la atacarea și înjunghierea victimei, timp de aprox. 2 ore, a fost unul suficient pentru ca inculpatul să conștientizeze hotărârea pe care o luase și să stabilizeze această hotărâre sau chiar să revină asupra ei și să își controleze impulsul de moment (dat de lecturarea mesajelor din care reieșea că după ce s-a despărțit de inculpat victima ar fi reluat legătura cu un fost prieten al ei), numărul foarte mare de lovituri de cuțit indicând luarea cu fermitate a deciziei de a ucide victima, în contextul în care nu se poate reține din partea victimei un comportament care să fi justificat o furie acumulată a inculpatului de-a lungul unei perioade lungi de timp.

Să mai spunem că o situație similară s-ar fi înregistrat și în relația anterioară a celui condamnat, unde fosta parteneră a făcut plângere penală împotriva sa. Judecătoria Suceava a dat câștig de cauză acesteia din urmă iar instanța Tribunalului Cluj a considerat, pe baza acesteia, că inculpatul ”și-a creat un adevărat mod de operare în ceea ce privește relaționarea cu prietenele sale și modul de reacționare la despărțire.

”În dosarul penal în care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală anterior menționată, s-a reținut faptul că în urma unei relații ce a durat aproximativ o jumătate de an, după ce persoana vătămată din acel dosar a luat hotărârea de a se despărți de inculpat, acesta a continuat să încerce să țină legătura cu fosta prietenă și să reia relația chiar și cu forța. A fost condamnat astfel inculpatul pentru faptul că în cursul anului 2018, după o relație de aprox. jumătate de an cu victima SC, relație din care victima a luat hotărârea să iasă la jumătatea anului 2018, a urmărit și amenințat pe fosta sa parteneră, a exercitat acte de agresiune împotriva acesteia și a pătruns fără drept în locuința ei și i-a verificat telefonul mobil fără drept. S-a reținut în sarcina inculpatului că de două ori a fost găsit de persoana vătămată în locuința ei unde intrase fără acordul victimei, că o dată a venit la ea la ușă și a pătruns cu forța în apartament, ocazie cu care persoana vătămată a pulverizat cu spray în direcția acestuia iar inculpatul i-a luat telefonul pe care i l-a restituit ulterior. Inculpatul a declarat în acel dosar că nu a intenționat să sustragă telefonul ci doar să verifice cu cine vorbea victima și i-a citit mesajele după care a restituit telefonul. Printre amenințările adresate de inculpat persoanei vătămate SC, reținute prin hotărârea de condamnare, se remarcă următoarele: „jur că te omor, îți jur”; „deci îți jur că tura următoare nu mai scapi de mâna mea”; „locul tău e în pământ”; „data viitoare mă asigur să nu mai scapi.. te omor bag pl în tine.. jur”; „dacă nu îți dau foc să arzi de vie ascultă bine la mine”; „lasă că nu vei fi cu nimeni îți jur. te caut și mai bn știu că te omor decât să fii cu altu, bn bn”. S-a reținut în acea cauză că inculpatul a adresat amenințări și mamei victimei, spunându-i ”Vă transmit de pe acum condoleanțe.. camelia zile nu mai are”.

În consecință, arată instanța, inculpatul a formulat exact aceleași apărări și justificări ca și în prezenta cauză, pretinzând înțelegere raportat la pretinse sentimente de iubire față de victimă. S-a reținut că a declarat inculpatul în acel dosar că o iubea pe persoana vătămată, urmau să se căsătorească, nu a dorit niciodată să îi facă rău, iar mesajele de amenințare au fost adresate pe fondul unei stări de nervi. ”Instanța remarcă similaritatea foarte mare dintre acțiunile violente ale inculpatului față de fostele sale partenere, numitele SC și CC, și apreciază că diferența dintre soarta celor două fete s-a datorat faptului că prima victimă a pus în executare inițiativa de formulare a plângerii penale, inculpatul oprindu-se din demersurile infracționale strict pe fondul procedurilor judiciare derulate față de el”.

Acest adevărat mod de operare dezvoltat de inculpat pentru gestionarea despărțirilor din inițiativa prietenelor a fost observat și de consilierul de probațiune cu ocazia întocmirii referatului de evaluare cu privire la inculpat în prezenta cauză.

Din referatul de evaluare întocmit în cursul judecății cu privire la inculpat reiese că acesta a fost crescut de mamă, în colaborare cu bunicii materni, relația dintre părinți terminându-se anterior nașterii inculpatului. Mama inculpatului a plecat la muncă în Italia din anul 2000, pentru a obține venituri mai bune, copiii (inculpatul în vârstă de 8 ani la acel moment și sora sa în vârstă de 14 ani) rămânând cu bunicii materni. Traseul educațional al inculpatului nu s-a remarcat prin rezultate școlare deosebite dar nici prin conduite deviante de comportament, iar după terminarea liceului inculpatul a rumat un curs de învățământ postliceal de 2 ani în domeniul gestiunii și alimentației. În anul 2013 inculpatul a plecat la muncă în Belgia pentru 3 ani, iar apoi a lucrat în diverse domenii în Anglia și Germania, revenind definitiv în țară în 2016, moment de la care a lucrat fără forme legale ca șofer de transport persoane, efectuând curse România-Italia. Se menționează în referatul de evaluare că inculpatul a fost diagnosticat cu boala Lyme în cursul anului 2020 și resimte de 2 ani efectele și complicațiile acestei afecțiuni (la nivel reumatologic și neurologic). Se reține prin referat că inculpatul ar beneficia de suportul moral și financiar al mamei și de cel al unei verișoare din A___ I____ care îl vizitează în penitenciar, încercând să refacă legătura cu sora sa care a rupt relația cu el la aflarea comportamentului infracțional. În privința relației cu fosta prietenă, S_____ C______, inculpatul a precizat că ultimul conflict dintre aceștia (când a intrat în locuința acesteia fără consimțământul ei și i-a verificat telefonul) s-a datorat geloziei resimțite la idea că fosta parteneră ar putea avea o nouă relație și a dificultății de a accepta că ruptura din relația lor e definitivă, subliniind inculpatul că mesajele amenințătoare la adresa fostei prietene au fost cuvinte „spuse la nervi”, el neavând intenția de a o agresa.

Referitor la faptele din dosarul Judecătoriei Suceava, referatul de evaluare a mai relevat faptul că atitudinea generală a inculpatului este de neasumare morală, iar în demersul de justificare face apel la tehnici de neutralizare a vinovăției precum blamarea persoanei vătămate (pe care o portretizează drept infidelă) și negarea răului comis prin minimalizarea gravității actelor sale (consideră că reacția persoanei vătămate dar și a societății la faptele sale sunt exagerate în raport cu propriile suferințe emoționale și pagube financiare înregistrate de-a lungul relației). Se mai reține prin referatul de evaluare că inculpatul își legitimează conduita și prin pro-socialitatea valorilor și a normelor care i-au ghidat conduitele și anume nevoia de a iubi și a fi iubit, de a își întemeia o familie, de a se căsători („eu o iubeam.. nu voiam să îi fac rău.. nu doream să mă despart.. urma să ne căsătorim”) care în concepția inculpatului sunt mai presus decât de exemplu libertatea de alegere a fostei partenere sau dreptul la viață privată al acesteia. Instanța observă că inculpatul a adoptat întocmai aceeași poziție și raportat la noua relație cu victima C_______ C____ și față de faptele comise față de aceasta, pretinzând prin susținerile sale înțelegere raportat la pretinsele sentimente de iubire față de persoana vătămată și pretinsul comportament neadecvat al victimei față de el (s-ar fi purtat urât fără vreun motiv, inculpatul stând și suportând acest comportament umilitor, conform afirmațiilor sale).

Referitor la faptele ce fac obiectul prezentei cauze, prin referatul de evaluare întocmit se reține că inculpatul apreciază contextul prezentat (faptul că avea planificată căsătoria cu victima în august 2020, că aveau ales un nume pentru viitorul copil, că nu au avut conflicte în cuplu, iar în cazul neînțelegerilor inculpatul ar fi fost pasiv și conformist și ar fi acceptat un tratament umilitor din partea victimei doar pentru a fi împreună cu ea) ca suficient de justificativ pentru neacceptarea despărțirii și crearea contextului dezvoltării unor fantezii legate de posibile acte de infidelitate din partea fostei partenere, care i-au stârnit gelozia și i-au determinat comportamentul ulterior (intrarea în casa victimei, verificarea telefonului și înarmarea cu un cuțit). Pe parcursul evaluării inculpatului se menționează faptul că acesta a avut un discurs caracterizat de înaltă labilitate emoțională, cu episoade repetate de plâns, aparent incontrolabile, dar organizat și metodic în expunerea evenimentelor care au precipitat apariția infracțiunilor și justificarea anumitor acțiuni care consideră că i-au fost reținute pe nedrept prin rechizitoriu. Inculpatul a atenționat de mai multe ori consilierul de probațiune că trece la întrebarea următoare înainte ca el să fi terminat de expus întreaga argumentație referitor la un anumit aspect, devierile de la subiect fiind făcute de consilier în contextul reacțiilor emoționale exagerate ale inculpatului, ceea ce a indicat consilierului faptul că inculpatul nu se confruntă de fapt cu deficiențe de control al emoțiilor și prezintă raționalitate crescută în propriul discurs. La întrebarea consilierului cu privire la sancțiunea pe care ar aprecia-o justă inculpatul în acest caz, acesta a repetat lipsa sa de intenție de a se ajunge în situația de față, regretul și iubirea față de victimă, consilierul concluzionând în sensul că această poziție a inculpatului denotă faptul că acesta nu resimte vinovăție morală, conștientizare și regret autentic pentru urmările iremediabile ale actelor sale și o deficiență pregnantă în capacitatea empatică. Se reține prin referat faptul că inculpatul prezintă centrare obsesivă pe înțelegerea motivelor ce au determinat-o pe victimă să încheie relația și pe nevoia de a convinge de neintenționalitatea urmărilor actelor sale, arătând totodată că înainte de uciderea victimei a fantazat la ipoteza în care aceasta ar fi cu alt bărbat, motiv pentru care a luat cuțitul din bucătărie.

Consilierul de probațiune a concluzionat în sensul existenței unui risc mare de recidivă din partea inculpatului, apreciind că dacă nu va exista intervenție psihiatrică și psihologică specializată pe termen lung care să vizeze schimbări la nivelul structurii psihice a inculpatului, riscul se va menține crescut, menționându-se însă anticiparea unei complianțe reduse la tratament și a rezistenței crescute la argumentație alternativă. Ca și trăsături psihice ale inculpatului s-au reținut refuzul de a își integra și provoca lumea interioară, atitudinea generală de deresponsabilizare și proiectarea externă a cauzelor propriilor emoții și comportamente negative, incapacitatea de a gândi alternativ și de a experimenta empatia, fixația pe partener, stil cognitiv rigid, uzarea strictă a gândirii de tip „totul sau nimic”, impulsivitate crescută, instabilitate afectivă.

Consilierul de probațiune a efectuat o analiză a unor posibile afecțiuni psihiatrice ale inculpatului, apreciind că ar fi necesară o evaluare de specialitate pentru o corectă diagnosticare și stabilirea unui tratament. În urma acestor aprecieri ale consilierului de probațiune, instanța a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, care a concluzionat în sensul că inculpatul prezintă diagnosticul de tulburare de personalitate disocială, a avut discernământ la momentul faptelor și la data examinării, având capacitatea psihică de a aprecia critic conținutul și consecințele social-negative ale acțiunilor sale.

Redăm din motivarea instanței:

Instanța a reținut că inculpatul, mânat de neacceptarea hotărârii victimei CC de a se despărți de el și de a își continua separat viața, precum și de sentimente de gelozie referitoare la posibilitatea implicării victimei în alte relații amoroase, în urma unei perioade de urmărire a victimei și insistență în reluarea chiar și forțată (de teamă) a relației, a culminat aceste încercări prin uciderea victimei. Inculpatul a intrat în seara faptelor de câteva ori fără drept în locuința victimei CC pentru a verifica dacă se mai află alte persoane în locuința victimei și pentru a îi verifica și respectiv restitui telefonul. După ce a văzut în telefon mesaje date de victimă către un fost prieten, după despărțirea de inculpat, inculpatul s-a decazat de la camera la care se cazase cu câteva ore înainte, urmând a ucide victima și a pleca, decazarea având loc cu aprox. 2 ore înaintea uciderii victimei. A mers la locuința ei unde a pătruns din nou fără drept cu aprox. o oră înainte de fapta de omor, a luat din apartamentul în care victima locuia un cuțit pentru a pregăti omorul și o pereche de cercei a victimei ca amintire. După aceasta, a așteptat victima în fața blocului acesteia pentru aprox. 40 de minute, având cuțitul asupra lui, iar atunci când persoana vătămată a coborât din taxi și s-a îndreptat înspre (…) și a înjunghiat-o de foarte multe ori (29 de plăgi), după care a fugit, victima decedând la scurt timp de la agresiuni. Acest ansamblu circumstanțial faptic, coroborat cu aspectele observate în ceea ce privește orientarea mentală a inculpatului, mobilul infracțional, poziția sa subiectivă ulterior comiterii faptelor, dar și aspectele legate de persoana inculpatului anterior comiterii faptelor (antecedentele penale similare cu excepția finalului irevocabil al decesului victimei), indică instanței faptul că inculpatul prezintă un pericol extrem de ridicat pentru societate și în special pentru valorile sociale ocrotite de normele de incriminare, faptele acestuia afectând în mod semnificativ aceste valori sociale.

Lipsa de empatie dovedită de inculpat, justificarea subiectivă a acțiunilor sale prin pretinsa conduită infidelă sau umilitoare a victimei (nedovedită în prezenta cauză și rămasă astfel la nivel de ideație de gelozie a inculpatului) și neconștientizarea gravității extrem de ridicate a faptelor, coroborate cu modul brutal de comitere a faptei de omor calificat (faptă percepută în mod direct de martori care au auzit strigătele victimei și au văzut victima decedată după ce a fost lăsată de inculpat în stradă) conduc la concluzia că o pedeapsă cu închisoarea în cazul infracțiunii de omor calificat este insuficientă pentru atingerea scopurilor legii penale față de inculpatul MEE.

Nici o probă administrată în prezenta cauză în afară de declarația inculpatului nu indică faptul că ar fi existat din partea victimei față de inculpat un comportament care să îi justifice în vreo măsură sentimente de furie de nivelul celor dovedite cu ocazia plănuirii și executării hotărârii de ucidere a victimei, furie observată prin raportare la timpul relativ îndelungat de așteptare a victimei, perioada foarte scurtă de timp scursă de la observarea victimei și până la înjunghierea acesteia și numărul foarte mare de lovituri. Toate aceste acțiuni agresive rezultă că au fost comise pe fondul neacceptării părăsirii de către victimă și al ideației de gelozie pentru continuarea vieții victimei cu altcineva. Probele de la dosar susțin convingerea că fapta de omor calificat a fost comisă pe fondul posesivității ridicate a inculpatului și al hotărârii acestuia de a nu permite victimei să aibă o relație cu o altă persoană în afară de el. Inculpatul a dat dovadă de perseverență în adoptarea acestui mod de relaționare și reacționare, iar riscul de reiterare a unor fapte de genul celor ce au făcut obiectul prezentei cauze este apreciat de instanță ca fiind unul foarte ridicat. Instanța observă că inculpatul fusese condamnat în dosarul anterior privind fapte similare cu aproximativ două săptămâni înainte de comiterea faptelor din prezenta cauză.

Astfel, în baza întregii analize realizate anterior, instanța consideră că pentru atingerea scopurilor preventiv și punitiv ale legii penale față de inculpat se impune aplicarea pedepsei detențiunii pe viață pentru comiterea infracțiunii de omor calificat.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare