Detalii picante din ”Dosarul Valiza”, când oamenii lui Becali au fost săltați cu valiza cu bani cu care voia să motiveze ”U” Cluj împotriva CFR. Detalii necunoscute din biografia fostului șef al DNA, oamenii lui Becali au crezut că sunt jefuiți, s-au simțit ușurați când au văzut legitimațiile de procurori
SportTop News by Actual de Cluj - iul. 02, 2025 0 381
Dosarul „Valiza” este un caz celebru de corupție și tentativă de influențare a competiției sportive în fotbalul românesc, în care a fost implicat clubul FCSB (atunci Steaua București) și patronul acestuia, Gigi Becali. În 2008, în contextul ultimei etape a Ligii I, Gigi Becali ar fi încercat să motiveze financiar echipa Universitatea Cluj pentru a învinge rivala CFR Cluj, aflată în lupta directă cu FCSB pentru titlul de campioană. Concret, o valiză cu 1,7 milioane de euro ar fi fost trimisă la Cluj pentru jucătorii ”U” Cluj, bani considerați de procurori o tentativă de mituire.
Cazul a fost descoperit după ce valiza cu bani a fost interceptată de DNA, iar ancheta a scos la iveală faptul că patronul FCSB a orchestrat totul prin intermediari și a comunicat cu jucători ai echipei adverse. Dosarul a generat un val de reacții în presă și în opinia publică, ridicând semne de întrebare privind integritatea competițiilor fotbalistice din România. Înregistrările convorbirilor telefonice și alte probe prezentate de anchetatori au consolidat acuzațiile.
În 2013, Gigi Becali a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare în acest dosar, pedeapsă care s-a adăugat altor condamnări penale. Dosarul ”Valiza” a rămas un simbol al corupției din sportul românesc și un caz de referință în lupta împotriva influențării rezultatelor sportive prin mijloace ilegale. De asemenea, UEFA a respins cererea FCSB de a participa în competițiile europene în acel an, pe motiv de implicare în acte de corupție.
După 15 ani aflăm din biografia fostului șef al DNA, clujeanul Daniel Morar, care a publicat-o în 2022 sub titlul ”Putea să fie altcumva”, cum s-a întâmplat flagrantul, în care oamenii lui Becali au fost săltați de procurori la restaurantul Aroma de pe dealul Feleacului:
”O ştire de presă de la începutul lui mai 2008 bulversa din nou lumea fotbalului. Cinci persoane, având asupra lor o valiză cu peste un milion de euro, fuseseră ridicate de procurorii DNA din apropie- rea unui restaurant din Cluj şi se avansa ideea că banii, aparținând lui Gigi Becali, erau destinați echipei de fotbal Universitatea Cluj pentru ca aceasta să-i „încurce” pe cei de la CFR Cluj în ten Lativa lor de a câştiga campionatul. Lumea fotbalului, atât de er- metică şi de suficientă sieşi până atunci, trebuia să facă față unui alt scandal judiciar într-un timp atât de scurt, cazul fiind cunos- cut sub denumirea dosarul „Valiza”. În lipsa vreunei comunicări publice din partea noastră, Gigi Becali s-a grăbit să confirme că cei reținuți la Cluj sunt oamenii lui şi aveau asupra lor 1,7 milioane de euro.
”Nu erau un milion, erau 1,7 milioane de euro. Care e problema DNA-ului? Erau trimişi de mine la Cluj ca să cumpere bomboane şi ciocolată. Cum- păr ce vreau eu! Sunt banii mei şi se pot plimba pe unde vreau eu! Sunt banii mei şi vreau să cumpăr bomboane cu ei, aşa le spun la DNA. DNA-ul trebuie să demonstreze că banii urmau să corupă ceva. Nu interesează pe nimeni unde mergeau banii ǎia. Nu dau raportul nimănui ce fac cu banii mei. Pot să justific mâine 50 de milioane cash, nu 1,7 milioane, şi pot să mă plimb cu ei unde vreau”, spunea atunci Becali.
Ce se întâmplase şi cum au ajuns procurorii să ridice valiza cu cei 1,7 milioane de euro care îi aparțineau lui Gigi Becali? Datorită punctajului bun de țară pe care îl aveau echipele româneşti la acel moment, echipa care câştiga campionatul României mergea direct în grupele Champions League, ceea ce însemna că în contu- rile clubului, prin simpla participare, intra o sumă considerabilă, aproximativ 10 milioane de euro. La aceasta se adăugau premiile atribuite în funcție de punctele acumulate de echipă. Avantajul financiar al unei participări în Champions League pentru o echipă românească era undeva la 15 milioane de euro. Prin urmare, miza câştigării campionatului era, în primul rând, una de natură financiară, iar omul de afaceri Gigi Becali o ştia mai bine decât oricine şi tocmai de aceea făcea totul posibil ca echipa sa, Steaua Bucureşti, să fie pe primul loc la finalul sezonului competiţional. Nici nu se ferea prea mult. Oricine a putut vedea în urmă cu doi ani față de acel moment imagini televizate cu Gigi Becali care alerga cu banii după jucătorii echipei Gloria Bistriţa pentru ca aceştia să obțină un rezultat de egalitate sau o victorie în meciul din mai 2006 pe care urmau să l dispute cu Rapid. Sus ținea că îi premiază dacă îşi apără corect şansele şi o făcea, sfidător, la vedere.
Întrucât datele problemei erau aceleași, a fost uşor de presupus că va proceda la fel şi în anii următori. În primăvara lui 2008, Steaua era din nou angrenată în lupta pentru titlu, iar procurorii, având ca punct de plecare fapta din 2006, au deschis un dosar penal şi au obținut de la judecători autorizații pentru intercepta- rea convorbirilor telefonice ale lui Becali şi ale apropiaţilor săi. Ceea ce am presupus s-a întâmplat. Gigi apela la toate mijloacele pentru câştigarea campionatului, iar la un moment dat a devenit clar pentru toată lumea că adversara sa principală în acest demers era CFR Cluj. Totul urma să se decidă în ultima etapă, pe 7 mai, când CFR, situată pe primul loc, avea meci cu rivala din oraş, Universitatea Cluj, iar dacă învingea devenea campioană, indiferent de rezultatul pe care îl obţinea Steaua în meciul propriu.
Din discuțiile telefonice interceptate reieşea clar că Becali a luat legătura cu cei de la Universitatea şi că va trimite 1,5 milioane de euro pentru stimularea jucătorilor, în aşa fel ca CFR să nu câştige. Anterior, în urmă cu câteva etape, îi ceruse finanțatorului Universității Craiova, Adrian Mititelu, să joace cu echipa a doua în meciul cu Steaua, iar cu două zile înainte de ultima etapă îi spunea acestuia, într-o convorbire la telefon, că va trimite valiza cu bani la Cluj, aproximativ două milioane de euro, din care 1,5 milioane de euro pentru jucătorii clubului universitar şi 500.000 de euro pentru preşedintele clubului, Anton Doboss.
Aşa s-a ajuns la organizarea unei echipe a DNA şi urmărirea mesagerilor lui Becali la Cluj. Valiza cu bani era încredinţată lui Teia Sponte, un apropiat al patronului. Acesta era extrem de îngrijorat că are atâţia bani asupra lui, mai ales că Gigi i-a atras aten ția că dacă îi pierde sau îi sunt furați banii o să suporte pagubele. Tocmai de aceea în momentul când au intervenit procurorii, Sponte şi oamenii săi au crezut mai întâi că sunt jefuiți și, realmente, s-au simţit uşurați când procurorii le-au arătat legitimațiile. Oamenii cu valiza au fost audiaţi şi apoi lăsați să plece, dar valiza a fost reținută, iar banii depuşi la bancă. Apoi s-a anunţat public începerea urmăririi penale faţă de Gigi Becali pentru două infracţiuni de dare de mită, faţă de Anton Doboş pentru luare de mită, Teia Sponte pentru complicitate la dare de mită și Traian Bendorfean pentru complicitate la luare de mită.
Gigi Becali se manifesta isteric, îşi cerea valiza cu banii înapoi şi insulta procurorii în ultimul hal:
„Nu mă interesează că sunt urmărit penal, pe mine mă deranjează că sunt nişte trădători şi nişte gunoaie, acționează la ordinul ungurilor în Țara Românească. Niște oameni de nimic, asta mă deranjează pe mine. Vreau să văd ce-o să-mi facă gunoaiele astea, cum o să mă urmărească penal. Trebuie să mă duc la DNA, să mă uit drept în ochii gunoaielor. Mă duc că trebuie să îmi iau banii. Ei spun că m-au ascultat trei luni, de ce nu l-au ascultat pe Paszkany? Puteau să facă ceva, îl arestau pe el, nu pe Becali, ca să facă imagine urâtă Stelei pe 7 mai, la 22 de ani de la câştigarea Cupei Campionilor. Băi trădătorilor, jigodiilor, nişte jigodii, nişte gunoaie!”
Daniel Morar a absolvit Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în anul 1990. Și-a început cariera de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș, unde a activat între 1990 și 1992. Ulterior, a ocupat funcții de procuror la mai multe instituții: Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca (1992–1994), Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj (1994–1997) și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj (1997–2005).
În perioada 1998–1999 și apoi în 2001, a fost detașat la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Între 1999 și 2002, a deținut funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală. În 2005, a fost numit procuror general al Parchetului Național Anticorupție, devenind ulterior procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, funcție pe care a ocupat-o până în 2012. După încheierea mandatului, a fost prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, exercitând atribuțiile procurorului general al României între octombrie 2012 și aprilie 2013.
Între 2012 și 2015, a fost membru al Consiliului Guvernatorilor al Academiei Internaționale Anticorupție (IACA) din Austria, instituție care funcționează sub egida ONU. Din 2013 până în 2022, a fost judecător al Curții Constituționale a României, iar în perioada 2016–2022 a fost și agent de legătură al acesteia la Comisia de la Veneția (Comisia pentru Democrație prin Drept). În prezent, Daniel Morar profesează ca avocat.
