Închide

De ce sunt deranjați maghiarii de profesorii de limba română

ActualitatePoliticaTop News by Cosmina Fernoaga - sept. 29, 2018 1 348

Liderul PSD, Liviu Dragnea le-a făcut pe plac reprezentanților UDMR, anulând articolul din Ordonanța simplă care prevedea ca orele de limba română, din clasele primare cu predare în limbile minorităților, să fie predate exclusiv de profesori de specialitate. Ministrul Educației, Valentin Popa,  și-a dat demisia în consecință, apreciind că trocul încheiat de PSD cu UDMR-iști este de neacceptat: „Consider că limba română și România nu sunt de negociat”, a comentat el când a fost întrebat depre motivul pentru care a renunțat la funcție. Care sunt, totuși, argumentele politicienilor maghiari, de ce s-au arătat atât de deranjați de o măsură care în ansamblul ei trebuia să le aducă beneficii copiilor, în special celor din județele Harghita și Covasna, cunoscut fiind faptul că aceștia devin adulți fără a se putea exprima în limba română, tocmai pentru că în școală o învață la un nivel extrem de superficial. Deputatul UDMR de Cluj, Csoma Botond, a explicat că nu doar modul în care a acționat ministrul a fost deranjant pentru el și colegii săi din Uniune (referindu-se la faptul că Valentin Popa nu i-a consultat când a operat această Ordonanță simplă), dar că metoda în sine ar fi una „barbară”, copiii de 6 ani nefiind pregătiți să intre sub asaltul unor profesori specializați de limbă română. „Niște profesori de limba română nu au pregătirea și tehnica necesară de a lucra cu copilași de 6-7 ani. Trebuie să avem în vedere că acești copii din județe precum Harghita, Covasna și nu numai, vin la școală fără a cunoaște poate o boabă în limba română. Pentru ei ar fi detul de brutal să fie luați în primire de profesori de limba română, cu tehnicile pe care aceștia le aplică la clase de elevi mult mai mari. De aceea am insistat ca învățătorii să rămână să predea limba română, pentru că doar ei au pregătirea necesară de a lucra cu elevi de clase zero-IV”, a spus Csoma Botond. În opinia sa, soluția pentru ca acești copii să înevețe mai bine limba română constă în manualele speciale/alternative, soluție care deja a început să fie implementată. „Vă garantez că aceste manuale sunt de mare ajutor pentru copiii din clasele primare, iar o schimbare o vom vedea la generațiile viitoare”, a apreciat politicianul maghiar.

E vorba mai degrabă despre confortul financiar al unor învățători?

La nivel național, peste 3000 de învățători și învățătoare ar fi avut de suferit la salarizare din pricina tăierii orelor de limba română, iar acest aspect nu putea fi decât deranjant în special pentru politicienii reprezentanți ai comunității maghiare. Este un aspect pe care l-a semnalat și șeful Inspectoratului Școlar Județean Cluj, Valentin Cuibus, în momentul în care în unele școli cu predare în limba maternă s-a avansat ideea boicotării activităților școlare. „Problema nu este că această Ordonanță nu aducea beneficii. Dimpotrivă, acești copii ar fi avut numai de câștigat, pentru că învățau limba română într-un moment prielnic, benficiind de profesori specializați și ar fi ajuns la maturitate cât se poate de pregătiți să se exprime în limba română. De fapt, durera a fost că niște învățători pierdeau niște bani. Pentru că în preznet învățătorii țin orele de limba română în aceste școli și ei aveau niște venituri în plus, de aici a pornit nemulțumirea lor”, a relatat Cuibus. Acesta chiar a subliniat că inspectoratele școlare nu s-au confruntat cu probleme și că, în mare, pentru toate școlile primare cu predare în limba maternă s-ar fi găsit profesori de română. Acum însă nu mai este cazul, având în vedere că articolul care a stârnit furia politicienilor maghiari a fost abrogat.

Cine are dreptate?

Ideea ministrului privind adoptarea măsurii de instituire a profesorilor de limba română în școlile primare cu predare în limba maternă ar fi apărut în urma unei reclamanții ajunse pe masa Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). „Cineva a făcut plângere de discriminare, pentru că în secuime copiii maghiari ar vorbi limba engleză mai bine decât limba română. Și s-a gânit minstrul să intre brutal să schimbe lucrurile. Însă este de neacceptat, pentru că tocmai de aceea învață copiii maghiari bine limba engleză, pentru că le este predată, la nivelul lor, de către maghiari, după niște manuale speciale. Nu se poate ca limba română să fie predată după alte tehnici”, a comentat deputatul Csoma Botond. De cealaltă parte, ministrul educației demisionar aprecia că învățătorii mgahiari au instituit un monopol în școlile primare și că elevii nu au cum să învețe limba română, dacă aceasta este predată tot în limba maghiară. „Solicitarea UDMR are un scop politic şi este mai degrabă centrată pe profesor decât pe elev. Toţi copiii din România trebuie să cunoască limba română pentru a avea o şansă să trăiască şi să muncească în România”, comenta Valentin Popa, printr-un comunicat de presă. El a mai precizat că în ultimii 28 de ani nimeni nu a luat vreo măsură pentru ca aceşti copii să înveţe mai bine limba română, iar prima încercare de acest gen a fost “imediat”  abrogată. „Am fost la deschiderea anului şcolar în judeţul Harghita şi am intrat în trei clase a V-a şi a VI-a şi am încercat să dialoghez cu elevii în limba română, însă fără nici un fel de succes. Nici când am plecat şi am spus la revedere, elevii nu au răspuns decât după ce li s-a tradus şi au repetat salutul după profesoara de la clasă. Aceşti elevi făcuseră în conformitate cu programa timp de cinci – şase ani câte patru ore de limba română pe săptămână plătite de statul român suplimentar, peste salariul de bază al învăţătorilor”, a transmis Popa.

În urma discuţiei avute cu liderul PSD, Liviu Dragnea, ministrul Valentin Popa a deminisioant din funcție. În prealabil, polticienii maghiari au amenințat că rup protocolul de colaborare cu alianța de guvernare PSD-ALDE, în cazul în care nu se renunță la măsura pe care o implementase ministrul Educației.

Foto sus: ebihoreanul.ro

author photo two

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.

Un comentariu

  1. in familiile de maghiari din Harghita,Covasna,din nefericire se propaga o aversiune fata de tot ce este romanesc.Copiilor lor ,le este ingradit contactul cu romanii si cu limba romana. Au facut din aceste regiuni un fel de ungarie a lor visand la marea ungarie. In ideea ca se vor conserva,isi fac rau singuri.

Scrie un comentariu