Închide

De ce întârzie prima lopată pentru noile Băi Someşeni

Economie by Kristina Reştea - mai 07, 2014 0 1360

 

Sursa Foto: ipate.ro

Sursa Foto: ipate.ro

Proiectul de modernizare a băilor lăsate în paragină de ani de zile şi anunţat oficial încă din 2008 şi-a mai mutat o dată termenul de şantier. Principalul investitor a estimat la început de an că lucrările pot începe în această primăvară, dar termenul a fost împins, din nou. De data asta spre vara 2014. În acest an, proiectul are alocată şi o sumă în bugetul local, după ce primăria şi-a asumat implicarea în procesul de reabilitare, pentru partea de infrastructură.

La început de an, principalul investitor din proiect, omul de afaceri Valentin Nica (cel care s-a asociat cu moştenitoare Băilor Someşeni, Gidro Stanca) spunea că lucrările pentru băile termale, la care se adaugă şi un aqua parc, în planuri, încep în aprilie. „Suntem aproape gata cu pregătirile, dar există o procedură care durează, pentru achiziţia pachetului financiar pentru investiţie. Urmează să semnăm cu Eximbank pentru finanţare, dar mai e necesar un audit tehnic. Anul acesta vom avea cu siguranţă lucrări în şantier, e posibil să începem la jumătatea lunii iunie”, a declarat Nica. Reabilitarea Băilor Someşeni este un proiect viabil care va fi pus în practică, susţine Valentin Nica, cu toate că omul de afaceri stabilit la Bucureşti a mai avut şi alte tentative de afaceri la Cluj la care a renunţat sau pe care le-a suspendat (proiectul introducerii în subteran a cablurilor de telecomunicaţii Duct City sau centrul de afaceri Global Plaza ridicat în Tetarom I, dar ulterior suspendat). „Facem acest proiect, este un proiect important şi pe care suntem pregătiţi să îl demarăm. Să nu uităm însă că 6 ani am fost blocaţi cu terenul în procese cu fratele lui Gidro Stanca (cei doi sunt urmaşii fostului proprietar Dominic Stanca, n.red.)”, a menţionat Nica.

Investiţia necesară pentru punerea în practică a proiectului de reabilitare a băilor şi de amenajare a parcului acvatic a fost estimată la 19,3 milioane de euro. 15% reprezintă resurse proprii ale investitorilor, iar restul de 85% va fi asigurat printr-o finanţare acordată de Eximbank Ungaria, conform datelor făcute publice de beneficiarii proiectului. Proprietarii au finalizat în primăvara trecută o nouă variantă a proiectului de reabilitare a băilor şi de folosire a terenului de lângă această proprietate. Noul masterplan vizează un parc acvatic şi băi termale. În proiect sunt implicaţi Valentin Nica, deţinătorul a 7,2 ha lângă vechile băi termale, şi Ioana Gidro Stanca, moştenitoarea fostelor băi, pe 5,1 ha.

Primele planuri de relansare au fost anunţate oficial în 2008, însă investiţia a fost întârziată din mai multe motive, principalele cauze invocate drept motive de amânări fiind neînţelegerile între urmaşii fostului proprietar Dominic Stanca şi dificultăţile de pregătire a surselor de finanţare. În acest an, proiectul are alocată şi o sumă din bugetul local pentru partea de infrastructură, după ce la jumătatea lunii noiembrie 2013 Consiliul Local şi-a dat acordul pentru asocierea administraţiei clujene pentru dezvoltarea proiectului de reabilitare a termelor şi de realizare a unui aquapark. Proiectul de hotărâre privind asocierea între administraţia locală şi proprietarii băilor prevede că autorităţile locale vor realiza lucrările de infrastructură necesare pentru accesul în zonă, estimate la 353.000 de euro. Investitorii vor oferi în schimb pachete sociale şi abonamente, care să reprezinte contravaloarea sumei alocate de primărie pentru aceste lucrări. Intervenţiile primăriei se vor limita la domeniul public

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.