De ce avem chioșcuri cumpărate prin licitație de primărie la suprapreț pentru centrul Clujului

Oficiali ai Primăriei recunosc faptul că prețurile celor două chioșcuri de pe Bulevardul Eroilor sunt cu mult mai mari față de estimările inițiale, înainte de licitație, însă spun că ele sunt explicabile prin faptul că au fost achiziționate la pachet cu alte lucrări din Piața Unirii, pe criteriul prețului cel mai scăzut.

Așa primăria n-a pierdut niciun leu, spun aceștia. În plus, ei menționează că o licitație pe bucăți ar fi putut genera poate chioșcuri mai ieftine, însă, per total, primăria ar fi fost în pericol să plătească și mai mult pentru modernizarea pieței Unirii, iar achizițiile ar fi durat și mai mult.

 Inițial, după izbucnirea scandalului din Consiliul Local la ședința din 28 februarie, când un consilier PSD a cerut explicații cu privire la cheltuierea banului public pe două chioșcuri multifuncționale, fiecare de câte 9 mp și de 55.000 de euro cu TVA, care urmează să se pună în Piața Unirii, oficialii primăriei au spus că estimările sunt făcute de proiectanți.

Viceprimarul Dan Tarcea a indicat chiar că proiectanții de la Planwerk, cei care s-au ocupat de proiectul de reamenajare a pieței centrale, ar fi indicați să dea explicații. Primarul Boc a vorbit de standade de calitate, de prețul pentru centrul Clujului care merită ceea ce este mai bun.

Arhitectul Eugen Pănescu de la Planwerk a declarat pentru Actualdecluj.ro că ei nu au sugerat niciun fel de preț pentru respectivele chioșcuri.

„Costul implementării și al obiectelor sunt stabilite în oferta antreprenorului general, justificările prețului sunt în oferta lor, care se bazează pe caietele de sarcini. Chioșcurile sunt sugerate de noi ca poziție, profilul funcțional și specificațiile tehnice folosite sunt aceleași ca pe Bulevardul Eroilor (parametri, dimensiuni, dotări etc) pentru a rămâne un proiect unitar. Acestea sunt explicațiile noastre ca proiectant. Oferta generală a fost aleasă de primărie pentru că era cea mai mică dintre cele eligibile, dar astea sunt explicatii pe care trebuie sa le dea ei. Însă prețul nu e sugerat de noi, asta e clar. Apoi, prețul se recuperează din chirii. Depinde cum se stabilesc condițiile – să fie și atractiv și să se și recupereze într-o perioada aflata în relație cu durata obiectului. Iarăși nu e tema noastră. Detalierea prețului și justificarea lui nu poate veni de la noi pentru că nu noi am stabilit asta. Costul e alcătuit din mai multe poziții nu numai costul propriu-zis al obiectului. De exemplu TVA. Încă o dată. Chestiunile legate de prețul ofertat și acceptat trebuie clarificate de primărie și antreprenor”, a subliniat Pănescu.

„Este dreptul unei firme să-și gândească oferta financiară ajustând prețurile articolelor din caietul de sarcini. Condițiile sunt aceleasi pentru toti participantii. Procedura de licitatíe pentru lucrări publice este următoarea: proiectantul transmite o estimare a cantităților și a prețurilor unitare ale articolelor pentru lucrare. Acesta, pe baza listelor de cantități, transmite și estimarea valorii totale a lucrărilor din cadrul unei licitații. Doar această valoare totală se face publică. Lista cu prețuri unitare rămâne la achizitor. Comisia de licitație se raportează la aceasta după ce firmele fac ofertele și se sesizează doar în cazul în care prețurile sunt sublicitate și doar atunci se cer justificări și clarificări ale acestora pentru a nu ajunge în situația în care se practică prețuri de dumping, iar mai apoi firma nu își poate susține costurile din ofertă, intră în insolvență și nu se poate achita de contract. În cazul în care anumite articole au prețuri mai mari, nu putem interveni pentru modificarea acestora. Este dreptul firmei să își calculeze profitul sau să-l repartizeze pe ce articole din caietul de sarcini dorește aceasta. Pe noi ca autoritate publică ne interesează la final să obținem prețul cel mai scăzut pentru intreaga lucrare. Așa a fost și în cazul Pieței Unirii. Peste tot în lume așa se fac licitațiile publice când se merge pe o lucrare, la pachet – de la refacere carosabil, pavaje, la bănci, coșuri de gunoi sau chioșcuri. Este posibil ca în cazul în care se licita pe bucăți proiectul din Piața Unirii să fi obținut un preț mai mare per total. De asemenea, un proiect integrat are avantajul de a elimina inconvenientele legate de corelarea lucrărilor din punct de vedere tehnic, dar și din perspectiva graficului de execuție”, a explicat Cîmpean. 

 Ceea ce nu au precizat cei din primărie a fost că la licitația pentru modernizarea Pieței Unirii, oferta câștigătoare a celor de la ARL a fost pe locul doi ca preț.

Pe primul loc a fost oferta Kiat Group care a fost descalificată pentru că nu respecta caietul de sarcini. Kiat ofertase 7.083.523 lei în timp ce contractul s-a atribuit pentru 7.943.756 lei către ARL (din grupul Strabag).

În 2009, primăria a cumpărat același tip de chioșcuri și pentru pietonala Eroilor. Aici au fost prevăzute şase chioşcuri multifuncţionale, trei mici şi trei mari. Achiziția s-a făcut pe o procedură distinctă față de licitația care a vizat lucrările de amenajare. Chioşcul mare are dimensiunea de 9,45 mp, a costat 64.753 lei, iar chioşcul mic, 7,35 mp, a costat 57.135 lei. Chioșcurile s-au achiziționat de la Asteco Industria din Italia și pentru ele nu s-a plătit TVA.

 Deci pentru un chioșc de peste 9 mp ca cel din Unirii primăria a plătit la vremea respectivă circa 15.000 de euro.

Trebuie precizat că municipalitatea a decis să achiziţioneze chioşcurile după ce nu a reuşit să ajungă la un consens cu cele patru societăţi (Apex Editare, Frau 2003, Sarconis, Seracom), cărora le-a concesionat teren pe Eroilor pentru a amenaja pe proprie cheltuială acele chioşcuri.

Invocând faptul că societăţile nu şi-au respectat termenele de amenajare, Primăria a reziliat contractele la final de 2008. La acea vreme, reprezentanţii celor trei societăţi au acuzat faptul că proiectanţii pietonalei Eroilor, societatea Planwerk, le-ar fi impus să cumpere cu aproximativ 15.000 de euro chioşcuri tocmai de la societatea Asteco Industria din Italia, pe motiv că acestea sunt de calitate, se încadrează în peisajul urban, iar firma este “numărul 1 în Italia”.

Chiar Primăria a impus la şedinţele de urbanism nişte criterii generale pentru chioşcuri, condiţii care, reclamau atunci firmele, i-au pus pe concesionari în imposibilitatea de a le achiziţiona.