De ce ar putea o bancă centrală să întârzie deliberat răspunsul la inflație. Argumentele expuse de BNR la conferința economiștilor de la Cluj / ”Mediul macroeconomic actual este caracterizat de o incertitudine ridicată”
Economie by Actual de Cluj - iul. 30, 2026 0 10
Cluj-Napoca devine pentru câteva zile un fel de capitală a economiștilor români din toată lumea, căci ieri aici s-a deschis miercuri cea de-a 12-a ediție a conferinței ERMAS, organizată de universitatea ”Babeș-Bolyai” împreună cu Banca Națională a României.
Discursul de deschidere a venit chiar din partea prim-viceguvernatorului BNR, Leonardo Badea, care pe lângă cuvintele de bun venit și laudele aduse UBB – pe care a numit-o un partener „care a contribuit constant la formarea unor generații de economiști, antreprenori și funcționari publici” – a atins și un subiect mai fierbinte: cât de liberă mai e, de fapt, o bancă centrală să lupte cu inflația fără să frâneze prea tare economia.
Oficialul BNR a vorbit deschis despre riscul ca teama de recesiune să încline balanța deciziilor de politică monetară. El a numit acest fenomen, teoretizat de economistul Ricardo Reis, drept unul „deosebit de relevant, în particular în contextul Băncii Naționale a României” Badea a mai spus că transformarea economică a Clujului arată cum cunoașterea, inovația și deschiderea ”pot genera dezvoltare sustenabilă” – o observație care sună mai degrabă a compliment adresat gazdelor, dar care vine totuși din partea unui oficial cu greutate în politica economică a țării.
Central în intervenția sa a fost întrebarea cu care se confruntă orice bancă centrală: cum poate fi făcută distincția între o perturbare temporară și o schimbare structurală reală a economiei? Oficialul BNR a arătat că, într-un mediu marcat de incertitudine ridicată – atât din surse interne, cât și externe -, un răspuns întârziat al politicii monetare la presiunile inflaționiste poate fi, în anumite condiții, justificat teoretic, invocând cercetări economice recente în sprijinul acestei idei.
Prim-viceguvernatorul a mai discutat despre tensiunea dintre stabilitatea prețurilor și evitarea unei încetiniri excesive a economiei, un dilemă pe care a numit-o relevantă în special pentru contextul actual al BNR, și a subliniat că politicile publice solide trebuie ancorate în analize bazate pe dovezi.
”Șocurile multiple și diverse, experimentate în ultimii ani, ne amintesc că incertitudinea nu este o excepție de la elaborarea politicilor, ci mai degrabă o caracteristică inerentă”, a spus el. ”Mediul macroeconomic actual este caracterizat de o incertitudine ridicată, provenită atât din surse interne, cât și externe. Astfel de condiții reprezintă provocări semnificative pentru băncile centrale în ceea ce privește conceperea și implementarea politicii monetare. Acest lucru ridică în mod firesc întrebarea dacă un răspuns întârziat al politicii monetare la presiunile inflaționiste poate fi justificat teoretic. Răspunsul este afirmativ. Un studiu recent publicat în august 2025, „Dincolo de regula Taylor”, de Emi Nakamura, Jón Steinsson (Universitatea din California, Berkeley) și Venance Riblier susține că băncile centrale cu o credibilitate anti-inflaționistă bine stabilită pot naviga prin episoade inflaționiste fără a răspunde neapărat imediat prin ajustări ale ratei de politică monetară. Constatările lor sunt în concordanță cu lucrările anterioare ale lui Dupraz și Marx de la Banque de France, care arată că, în prezența șocurilor generate de costuri, amânarea înăspririi monetare poate, în anumite circumstanțe, constitui răspunsul optim al politicii.
Pornind de la conceptul de dominare a politicilor introdus de Sargent și Wallace în lucrarea „O aritmetică monetaristă neplăcută”, Ricardo Reis, ale cărui contribuții le consider deosebit de influente, extinde acest cadru în lucrarea sa din 2022, „Ce poate menține inflația zonei euro ridicată?”. El susține că băncile centrale care se confruntă cu o inflație persistentă peste țintă operează adesea sub multiple forme de dominare a politicilor, identificând nu mai puțin de cinci constrângeri distincte care pot limita eficacitatea politicii monetare. Printre acestea, cea pe care o consider deosebit de relevantă, în special în contextul Băncii Naționale a României, este dominarea recesiunii. Potrivit lui Reis, această situație apare atunci când îngrijorările că ratele dobânzilor mai mari ar putea declanșa o încetinire excesivă a activității economice descurajează băncile centrale să înăsprească politica monetară atât de agresiv pe cât ar necesita inflația. În consecință, prioritățile politice se mută treptat de la restabilirea stabilității prețurilor la limitarea riscului unei contracții economice severe”.
Conferința ERMAS continuă la FSEGA-UBB până pe 31 iulie, cu patru invitați internaționali: Refet S. Gürkaynak de la Bilkent University, Miklós Koren de la Universitatea Central Europeană, Andreea Mitruț de la universitatea din Gothenburg și Luminița Stevens de la universitatea din Maryland.
