Dascălii care pentru unii au devenit mentori: de la „doamna Trandafir a muzicii” la profesorul îndrăgostit de fizică
ActualitateTop News by Kristina Reştea - apr. 21, 2016 0 1270
V-ați gândit vreodată că poate ați fi vorbit acum franceză dacă pe profesorul din liceu l-ar fi interesat mai mult să predea și să construiască pe fundația pusă în primii ani de școală de alt dascăl? Sau că vi-ar fi plăcut mai mult chimia în liceu, dacă în Generală profesorul ar fi făcut orele mai interesante și nu ar fi trebuit să o luați de la 0 în clasa a IX-a? Sau că matematica ar fi fost mai interesantă dacă nu ați fi avut un zbir ca profesor? Ați simțit, prin școli sau la finalul lor, cât de importantă e prezența (sau absența) unui profesor-mentor? Marius Tabacu sintetizează cam în același spirit importanța misiunii unui profesor: „Dascălii pot să îi facă pe elevi să urască pe viață o materie”, spune directorul general al Filarmonicii Transilvania din Cluj, înainte de a înmâna premii către 10 oameni care se pare că nu și-au făcut elevii să le urască materiile. Ci, dimpotrivă, tocmai învățăceii de altă dată au fost cei care acum i-au propus spre premiere. O companie petrolieră, MOL România, și Fundația pentru Comunitate au acordat Premiile Mentor pentru Excelență în Educație unui număr de zece profesori și antrenori. „Ne bucurăm de oamenii care aduc medalii acasă, care inventează lucruri minunate. În spatele lor se găsesc însă oameni care i-au ajutat să își descopere talentele”. Despre acești oameni care descoperă talente ar fi vorba în proiectul prin care se acordă aceste premii, spune Kinga Daradics, Country Chairman & CEO MOL România.
Profesorii și antrenorii au fost selectați pentru premii după ce elevi sau foști elevi au trimis nominalizări – 274 de nominalizări, mai precis – iar premiile s-au acordat miercuri în cadrul unei „gale”. Așa că, printre buchete de flori și mici trofee, la Casino-ul din parc, elevii și profesorii au fost prezentați în câteva scurte filmulețe ori au avut prilejul să vorbească despre muncă și premii cu cei prezenți. Fiecare dintre cei zece laureați din cadrul acestei ediții a primit un premiu în valoare de 8.000 de lei și un trofeu special, Trofeul Mentor, realizat de cunoscutul artist plastic Ioan Nemțoi.
Cine sunt Laureații Premiului Mentor pentru Excelență în Educație, ediția a 6-a, 2015
Sursa foto: Fundația pentru Comunitate
Ani Marie Paladi e profesor de violoncel, în București, dar pentru unii și o „doamnă Trandafir a muzicii”, împărtășește Tabacu. „Ne pune violoncelul în mână și în câțiva ani ne trimite în viață ca oameni”, spun elevii săi. „Copiii se nasc cumva la fel; noi, societatea, părinții, îi modelăm. Ei sunt niște suflete curate și așteaptă de la noi ceva. Am zis că poate le ofer acel ceva. Părinții îți dau copilul în brațe și tu trebuie să faci ceva cu el, să iasă ceva din el. Nu există satisfacție mai mare decât să vezi că din mâinile tale a ieșit așa un copil talentat, educat, care să aibă succese”, spune Ani Marie Paladi despre munca în care ești responsabil de creșterea altor oameni.
„E mentorul meu, persoana care m-a susținut, care m-a ajutat când am avut nevoie”, spune tânăra scriitoare Denisa Lepădatu despre profesorul Petre Rău, care predă matematică și literatură în Galați. „Un copil e un copil, dacă nu te porți delicat cu el îl pierzi repede. Educația unui copil e un lucru foarte sensibil, trebuie făcut cu grijă, să nu se rateze”, spune despre misiunea sa și profesorul Petre Rău.
Ca să o prezinte pe Anița Luncan, profesor de chimie din Oradea, directorul Filarmonicii din Cluj face apel chiar și la alchimie. „A descoperit secretul medaliilor”, spune Tabacu, cu referire la generațiile de elevi olimpici pe care i-a crescut profesoara din Oradea. „Cu doamna profesoară toate probleme, experimentele sunt ușoare. Pentru ea niciodată nu există ceva greu, eventual e puțin sofisticat. Face ca totul să fie ușor”, crede Diana Fainărea despre profesoară. „Îmi place lumea copilăriei, lumea lor, unde găsesc foarte multă corectitudie, foarte mult fair play. Copii aceștia, mai ales cei de o anumită dotare intelectuală, nu suportă mediocritatea, incultura, cer foarte mult în primul rând de la ei, apoi și de la cei din jur”, spune Anița Luncan. Și are și un răspuns pentru cei care ar întreba-o dacă se retrage din această muncă – o „amenințare”: „Poate vrei să te fac olimpic!”, glumește ea.
„E un om foarte ambițios, foarte muncitor, cu un suflet invers proporțional cu înălțimea dânsei”, spune un coleg de antrenament despre Maria Dida Ghiață, antrenor emerit de canotaj din Timișoara. „Îmi plac copiii. I-am modelat cum Brâncuși a modelat piatra. El spunea: muncește ca un sclav, comandă ca un rege, creează ca un Dumnezeu! Am modelat copiii, i-am învățat să participe la concursuri”, spune antrenoarea.
„E devotat, are răbdare, explică foarte bine, pune suflet. Cred că ăsta e secretul în orice am face: să îți pese! Și atunci copilul simte și se apropie mai tare de tine sau se implică mult mai mult”, spune Petruța Moldovan, vorbind despre Barátosi Iosif Gavril, antrenorul de șah din Târgu Mureș. „Șahul e universul în 64 de pătrate. Copiii învață prin asta strategie, șahul e viața”, crede dascălul.
Marcel Porof e profesor de geografie în Fălticeni, Suceava. Despre el unii au amintiri bune, iar alții au rămas cu imagini despre denumiri grele de învățat despre lumea în care trăim. „E foarte greu să fii ca dom’ profesor. Are o mare pasiune pentru acest obiect, ăsta e punctul de plecare pentru a face performanță în orice domeniu – să pui suflet în ceea ce face”, spun elevii. „Pentru a face performanță există foarte multă muncă nenormată. Pentru mulți școala e a doua casă, unii stau după ore. Dacă au acel microb se duc ei și caută, vin doar să te întrebe ceva, vin cu foarte multe idei. Avem și noi de învățat de la ei”, spune Porof.
„Are inimă bună, e strictă, dar amabilă”, spun elevii despre Mária Păcurar, profesoară de matematică în Timișoara. „Matematica e grea. Iar pentru acești copii totul e interesant – sportul, dansul. Cu îndemnul potrivit ei pot totuși îndrăgi aceste materii și materiile reale în general. Sunt foarte energici acești copii. Cei care sunt în jurul elevilor de azi trebuie să se miște. Dacă nu, sunt dominați”, spune Mária Păcurar. „Fiecare copil se naște cu un talent. Treaba noastră este să recunoaștem acel talent, să îl dezvoltăm. Noi nu avem un „loc de muncă” și nu e ușor să fii profesor”, spune profesoara.
„E foarte importantă coroborarea între aceste două entități – om și profesor, iar Gabriela Todor a reușit să împace aceste două lucruri într-un mod extraordinar. Cele mai multe și importante lucuri din viața mea profesională le-am învățat de la dumneai”, spune despre mentorul său violoncelistul premiat Octavian Alin Lup. Tânărul vorbește despre Gabriela Todor, profesoară de violoncel, din Cluj. Și profesoara completează la rândul său imaginea muncii în muzică. „Studiul individual nu înseamnă doar a cânta, ci și a te antrena. E o parte sportivă a muncii noastre, care are nevoie de antrenament în fiecare zi”, menționează Todor. „Dacă îi privești pe scenă (pe muzicieni, n.red.), vezi cum intră fiecare într-o transă muzicală unde se desprind complet de lumea asta. E lumea noastră. Dacă așa te simți, în transa aceea fericită, când cânți la violoncel, asta e satisfacția cea mai mare”, spune Gabriela Todor.
„Poate să facă în așa fel încât copilul să nu se plictisească și să învețe”, se spune despre Tellmann Jenő, profesor de fizică din Cluj. Iar dacă îl auzi vorbind despre materia pe care a predat-o înțelegi și cum vine asta. „Asta e una dintre cele mai frumoase meserii. Frumusețea ei m-a prins, m-am îndrăgostit de fizică. Poți să te îndrăgostești de ea, așa de frumoasă e. Educația nu necesită doar cunoștințe, ci și emoție. Părinții mei au reușit să îmi arate că educația copiilor e o sarcină foarte frumoasă”, zice profesorul de fizică. Dar filmulețul nu e de ajuns și, strângând în mâini premiul proaspăt primit, Tellmann Jeno mai are de mărturisit o dorință. „De mâine voi începe să vizitez cimitire, în Cluj, în Gherla, să le mulțumesc celor ce m-au ajutat să ajung aici. Dar să nu credeți că sunt toți în cimitire. Unii dintre ei sunt aici acum și îmi zâmbesc, mi-au fost elevi și m-au învățat multe”, spune profesorul.
„Ne-a învățat să iubim muzica și artele vizuale”, spun cei care au învățat de la pictorul Márton Árpád, din Miercurea Ciuc. „Elevul a fost văzut ca elev, nu ca partener. Și de aici apar probleme. Elevul trebuie ascultat. Lumea e invadată de tehnologie. Trebuie să te pregătești de zece ori mai mult pentru ca, în aceste condiții, să te identifici cu elevii”, a constatat pictorul -dascăl.
Despre mentori, educație și învățarea istoriei a vorbit și Ana Blandiana, invitata de onoare a acestei ediții a Galei Premiilor Mentor, desemnată recent la Gdansk „Poetul European al Libertății”. „A fi mentorul unor tineri înseamnă a prelungi efectul în viitor al acțiunilor de astăzi”, a afirmat poeta, care le-a povestit celor prezenți cum a devenit ea însăși mentor în cadrul Școlii de Vară Sighet. La o precedentă vizită de Cluj, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa al UBB, Ana Blandiana a avut un discurs controversat, etichetat de unii ca fiind chiar extremist, cu privire la criza refugiaților. Și nici de această dată nu a ocolit tema crizei eruopene. „Europa e în criză. E greu să înțelegi ce e bun și ce e rău. Tinerii blonzi care se duc să lupte pentru Statul Islamic nu au avut mentori. Ei nu au înțeles ce înseamnă să fii european, că trebuie să apere marea cultură europeană, nu să se îndrepte împotriva ei. Chiar dacă nu e perfectă. Nimic nu e perfect”, a spus Ana Blandiana.
Despre mentori, profesori, educație și învățarea istoriei:
Pregătiri pentru la anul. Aveţi amintiri bune cu profesorii voştri?
Cei zece profesori și antrenori premiați la această ediție au fost selectați de către Consiliul Director al Fundației Pentru Comunitate, care a primit în perioada aprilie-decembrie anul trecut 274 de nominalizări. Nominalizările pot fi depuse din nou pentru edițiile viitoare. „Organizând de șase ani acest program cunoscut și recunoscut atât de dascăli cât și de discipoli, observăm că cele mai frumoase, valoroase și convingătoare nominalizări sunt pregătite din timp, încă de la începutul perioadei de 8 luni disponibile pentru înscriere, prin contribuția persoanelor care cunosc foarte bine activitatea mentorului, utilizând și mijloacele actuale de comunicare. Nominalizările întocmite în ultimele zile ale termenului de depunere, de foarte multe ori nu reușesc să cuprindă aspecte importante ale unei vieți de dascăl.”, a declarat András Imre, directorul executiv al Fundației Pentru Comunitate.
Organizaotrii au anunțat lansarea ediției a șaptea, 2016, a programului. Nominalizările se pot depune până la data de 31 Decembrie 2016. Dosarele de înscriere trebuie întocmite în conformitate cu anunțul Programului. Mai multe detalii despre program găsiţi AICI
