Închide

„Dacă m-aș întoarce în România, m-aș implica în politică”. O spune renumitul profesor american Peter Gross

PoliticaTop News by Oana Ometa - iun. 08, 2018 0 261

„Fiecare are un Dragnea al lui!”. Și nu o spune oricine, ci un fin cunoscător al presei din Europa Centrală şi de Est. Timişorean de loc, profesorul american Peter Gross este jurnalist şi profesor de jurnalism, specialist în comunicare şi analist al sistemelor mass media din fostele ţări comuniste. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj i-a acordat, recent, titlul de Profesor Honoris Causa.

Dacă m-aș întoarce, m-aș implica în politica din România. Aș fi un aspru critic al democratizării României, care se face prea încet”, afirmă profesorul care vorbește cu patimă despre țara noastră.

Despre România, profesorul spune că este o „țară tânără”. „Îți ia mult timp să devii o țară democratică. You`re not there yet” (trad. n. – Nu sunteți încă acolo), este părerea acestuia. Pe de altă parte, Peter Gross le transmite românilor să nu se mai victimizeze pentru că sunt în aceeași barcă cu vecinii lor.

Într-un interviul pentru Actual de Cluj, Peter Gross a vorbit despre clasa politică din România, precizând că nu a existat niciun an în care să se plictisească urmărindu-i pe politicienii noștri.

Cum ați privit dumneavoastră desemnarea lui Klaus Iohannis ca președinte al României?

Pentru comunitatea românească din afara țării a fost chiar foarte important, pentru că noi ne-am gândit că este o schimbare în societatea românească. O schimbare de valori. Că nu contează ce etnie ești, ci că acest tip va face treabă pentru tine. E clar că acest lucru s-ar fi putut întâmpla numai cu un german/sas. Dacă ar fi fost un ungur, nu cred că ar fi fost posibil… Păcat. Dar e un pas înainte. Noi ne-am adunat în ziua alegerilor, am avut chiar un picnic. A fost cald, am făcut și mici. Și am vorbit despre acest lucru. Ni s-a părut că asta nu numai că înseamnă o schimbare în cultura română, ci și că socitatea civilă s-a maturizat și are o anumită putere. Cred că a fost foarte important.

Și credeți că a ajutat cu ceva? Se văd schimbările?

În primul rând a ajutat cu imaginea României în străinătate. Pentru că toți au vorbit în sensul acesta. Eu am multe legături la Washington, pentru că am lucrat pentru ei în anii `90, și imaginea s-a schimbat cu totul în momentul în care a fost ales Iohannis. Toți au vorbit la Washington despre o mare schimbare în România. Că finalmente, există o democratizare nu numai pe baza sistemului, dar în atitudinea românilor. Dacă omul face treabă sau nu, asta este o altă discuție. Dar faptul că el a fost ales a însemnat ceva, un semn foarte mare că se schimbă lucrurile.

Ca un cunoscător al situației politice din țara noastră, care este părerea dumneavoastră despre partidele politice din România?

Asta e cea mai mare problemă și asta s-a văzut deja din anii `90. Prea multe partide. Numărul lor a scăzut între timp, dar și așa sunt prea multe. Nu au o politică credibilă, nu au o politică pe care să o susțină, se schimbă în fiecare an. Și faptul că politica lor se orientează nu pe țară, ci pe partid și pe oamenii din vârful partidului. Asta creează imaginea de haos la nivelul politicului.

Despre stânga și dreapta în România?

Nu există o stângă. Dacă vorbim despre o dreaptă în sens american, nu conservator, dar o dreaptă… Vadim a dispărut, mai sunt două partide care sunt naționaliste, dar nu au nicio anvergură. Fiecare țară are naționaliștii ei. Întrebarea este dacă funcționează foarte bine în momentul de față sau nu. Ca și în Franța și în alte țări, revin pe urmă dispar, revin și iar dispar, depinde de ce se întâmplă în societate și mai ales de ce se întâmplă cu economia. Și pe urmă, în era asta, bineînțeles problema imigranților. E o reacție la imigranți. Și întotdeauna cum e și la noi e o reacție la puterea stângii. Dacă ai o stângă foarte puternică, reacționează cei din dreapta. Dacă stânga a dispărut sau nu are prea multă putere, reacția dreptei e la fel. Și în momentul de față nu sunt mișcări de stânga. În momentul de față „it`s a coffee house party”. Sunt sigur că se adună și iau steagul românesc, fotografia conducătorului…

Ce credeți despre personajele de pe scena politică românească?

Foarte interesante. Nu mă plictisesc niciodată. Încă nu am găsit un an în care să mă plictisesc urmărind politica României. Au fost eșecuri, au  fost dezamăgiri, bineînțeles începând cu Constantinescu. Ăsta a fost cea mai mare dezamăgire. Și el a fost cauza pentru care Iliescu s-a întors. Constantinescu a făcut ca Iliescu și PSD-ul să revină.

Care este părerea dumneavoastră despre Liviu Dragnea?

Nu-l cunosc decât din ziare și din ce am auzit de pe la prieteni. Un om chiar foarte interesant. La noi (n.r. în SUA), dacă ești inculpat sau ești găsit vinovat cariera ta politică e finită pentru că trebuie să te retragi. Ceea ce e interesant în Europa de Est, în general, nu numai în România, în Bulgaria tot așa, în Polonia tot așa. Fiecare are un Dragnea al lui, mai mult sau mai puțin, care nu se retrage din politică.

Este asta o reminiscență a trecutului?

Este vorba despre etică. Etica nu se aplică numai în zona profesioniștilor, se aplică și în politică. Asta arată că în Europa Centrală și în Europa de Est societatea civilă crește, însă nu are puterea pe care ar trebui să o aibă. We are not there yet. Pentru că acest lucru i-ar forța pe  oamenii de acest gen să demisioneze.

V-ați gândit vreodată să vă reîntoarceți în România?

Am patru copii care sunt stabiliți în America, de fapt toată familia este în acolo. Mi-ar face mare plăcere să revin. Dacă m-aș întoarce, m-aș implica în politică. Ca jurnalist. Nu vreau postul lui Iohannis, nici al lui Dragnea. Să nu se enerveze, dacă mă întorc aș fi un aspru critic al modului încet în care evoluează democratizarea României. Se întâmplă mult prea încet.

Care ar fi primii pași spre democrația despre care vorbiți? Le va rezolva timpul pe toate?

Așteptarea și timpul rezolvă câteva lucruri, dar nu pe toate. Educația este un răspuns. Cât mai mulți elevi români și studenți să petreacă măcar un semestru în străinătate: Germania, Franța, SUA, Belgia. Pentru că sunt două feluri de învățământ. Poți să înveți citind cărți și dacă ai cap înțelegi, dacă nu ai cap nu înțelegi. Dacă trăiești în altă țară vezi cum se comportă politicienii, cum reacționează societatea, mass-media, cum e viața de zi cu zi. Atunci înveți cu mult mai bine. Și proștii învăță în contextul ăsta. Asta ar fi fost folositor.

De altfel, asta ați încercat dvs. la începutul anilor `90?

Da, și nu știu cât am reușit. Nu am mai continuat programul pentru a părut că România e pe un traseu mai bun și nu au mai fost bani de la Washington. Sunt lecții pe care nu le poți aprecia citind cărți. E nerealist într-un sens, de unde bani să trimiți mii de elevi într-o altă țară.

Peter Gross, Profesor Honoris Causa al Universității Babeș-Bolyai

Peter Gross a primit acest titlu în urma propunerii formulate de reprezentanţii Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării pentru contribuţia la organizarea şi dezvoltarea învăţământului jurnalistic în România, la internaţionalizarea studiilor de jurnalism la Universitatea Babeş-Bolyai, precum şi pentru cultivarea constantă a relaţiilor cu universitatea. Prof. univ. dr. Elena Abrudan, director al Departamentului de Jurnalism din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării a prezentat Laudatio: „Profesorul Peter Gross a întreţinut o relaţie strânsă şi de durată cu Departamentul de Jurnalism din cadrul UBB, precum şi cu cele mai importante şcoli de Jurnalism din România. Prin activitatea sa, a sprijinit consolidarea programelor educaţionale la nivel de licenţă şi dezvoltarea unor programe noi la nivel master în limbi de circulaţie internaţională . Fiind deopotrivă vorbitor de limba română şi engleză, Peter Gross a predat cursuri şi pentru studenţii de la linia română la nivel licenţă şi master, a susţinut prelegeri şi workshopuri în cadrul conferinţelor şi simpozioanelor organizate de către Departamentul de Jurnalism. Cărţile sale fac parte din bibliografia obligatorie a studenţilor de la Jurnalism”, a  spus Elena Abrudan.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare