Cum se va transforma „groapa” din Mărăști. Ce reproșează clujenii proiectanților care au prezentat public conceptul de amenajare a zonei Expo Transilvania/parc Aurel Vlaicu

O zonă de peste 14,6  hectare din vecinătatea Expo Transilvania, cunoscută printre clujeni ca „groapa” din Mărăști urmează să primească noi amenajări – două parkinguri (unul subteran și celălalt suprateran), un pavilioan comercial, piațete și parcuri tematice, circa 1000 de arbori plantați, într-un concept de amenajare care se concentrează în jurul temei zborului. Acesta aparține FIP Consulting și arhitectei Cerasella Crăciun de la Universitatea Ion Mincu din București (contractați de adminstrația locală pentru realizare studiului de fezabitate al unui nou parc în zona Expo Transilvania) și a fost prezentat public în cadrul unei dezbateri organizate la Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) al Primăriei.

În discuție au intervenit doar trei clujeni, printre care arhitectul Arnold Makalic care lucrează la un alt proiect al municipalității, coridorul de nord de-a lungul căii ferate și care a semnalat faptul că proiectul aduce amenajări frumoase însă pornește greșit la drum și nu rezolvă problemele de circulație ale zonei aflată la intesecția a trei mari proiecte ale Clujului – metroul, trenul metropolitan și coridorul de trafic de-a lungul căii ferate. A sugerat chiar că amenajările propuse blochează intențiile Primăriei de a fluidiza traficul din oraș. A luat cuvântul și Iosif Pop care a recomandat Primăriei să cumpere clădrea hotelului Continental pentru a-i da o destinație culturală iar Expo Transilvania să rămână cu destinația actuală de zonă de expoziții, având în vedere că proiectanții au propus ca zonă să primească și o destinație culturală pentru arta contemporană.

Potrivit conceptului de amenajarea, zona de la Expo Transilvania și parcul Aurel Vlaicu (peste 14,6 hectare) urmează să primează două parkinguri, unul cu 175 de locuri subteran (care să preia cele 100 de locuri de parcare supraterane existente în zona complexului expozițional) dar și unul suprateran în cazul căruia proiectanții recomandă realizarea unei clădiri excepționale, ca un capăt de perspectivă a zonei, care să înglobeze și stația de metroul din zonă (botezată deja stația Viitorului). De asemenea, tot aici urmează să se realizeze piațete, un pavilion comercial parcuri tematice de tipul unor grădini pentru fitness, jocuri de șah sau table în aer liber, joaca copiilor, ierburi, artă etc, atât în zona bisericii existente cât și a Expo Transilvania. Toată amenajarea preia denumirea actuală a parcului din zonă, Aurel Vlaicu și se concentrează pe tema zborului, proiectanții propunând, spre exemplu păstrarea monumentului realizat de Virgil Salvanu care imită coloana infinitului sau o clădire care imită o aripă. Prin proiect se propune și reducerea benzilor de circulație de pe strada Ialomiței sau reoganizarea străzii Dâmboviței, în ideea de a limita traficul din zonă, dar și piste de biciclete sau mobilier „smart”. Propunerile au fost prezentate de Radu Andronic de la FIP Consulting și de arhitecta Cerasella Crăciun de la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu din București în detaliu și sunt disponibile AICI.

După prezentările care au durat mai bine de o oră și jumătate, la dezbaterea publică organizată de primărie la Centrul de Inovare și Imaginație Civică (online și cu prezență fizică) au intervenit trei clujeni. La începutul prezentării, peste 200 de oameni urmăreau discuțiile, după cum au anunțat și oficialii Primăriei. Pe parcusul prezentării, numărul a scăzut la 100, chiar la sub 50 de oameni care au urmărit dezbaterea.

Iosif Pop, fost bancher și reprezentant al inițiativei Consiliului Civic Local a apreciat propunerile ca incitant și a spus că partea imaginată în planșe arată foarte bine. El a criticat însă intenția proiectanților de a aduce și arta contemporană în zona complexului Expo Transilvania arătând că partea de evenimente și expoziții culturale s-ar preta mult mai bine să fie preluată de Hotelul Continental din centrul orașului pe care a indicat Primăriei să-l achiziționeze, așa cum a anunțat.

„Aș sublinia că în 1990-1991 în calitatea pe care o aveam atunci de organizator al expozițiilor la Expo Transilvania, am reușit să salvăm pavilionul expozițional care atunci era părăsit. Acum îmi dau seama că puțin e deranjată prezența pavilionului sau chiar că acesta e neavenit în zonă. În calitatea de prieten al finațelor și afacerilor, spun că orice viață frumoasă și amenajare se face pe bani dar și că a scoate din circuit o destinație de târguri și expoziții mă îngrijorează. Au fost multe discuții prin care s-a încercat un schimb, între Primărie și Expo Transilvania, dar din păcate nu s-au concretizat și nu s-au asumat astfel de proiecte, deși orașul avea mult de câștigat dacă avea un centru expozițional de mare anvergură. Astfel de centre conectează orașul cu lume, vin investitori, tehnologii noi. Ar fi frumos ca acum toată grădina pe care o propuneți aici să fie ocupată de parc, dar totuși Expo Transilvania a fost gândit cu multe motivații în această zonă – calea ferată este foarte aproape, expozanții aduceau astfel utilajele, spațiul de parcare a fost binevenit. Evident, aici, e rolul Camerei de Comerț care e aproape întregul proprietar al complexului. Am reușit funciar să recuperăm proprietatea pentru toți cei care au investit acolo iar acum consider că acționarii ar trebui consultați. Salut preocuparea Primăriei de a ieși în cartiere. Se vor bucura oamenii de o astfel de zonă. Însă nu știu dacă tot ceea ce se propune se îmbină, industrialul, cu spațiul expozițional și cu cel cultural. Noi ca civici ai Clujului susținem că locul cel mai cultural pentru oraș este Hotelul Continental unde spațiul e potrivit pentru evenimente și expoziții. Evident nu excludem Expo Transilvania pentru manifestări în aer liber”, a atras atenția Iosif Pop, după ce a fost lămurit de proiectanți că prin conceptul de amenajare se propune păstrarea zonei Expo Transilvania ca parc expozițional și cultural pentru Cluj.

Ovidiu Cîmpean, director în Primărie și coodonator CIIC, a apreciat că în opinia sa Expo Transilvania poate să își găsească locul în zona nouă amenajată de Primărie, însă a apreciat că proprietarii trebuie să modernize acest complex.

În discuție a intervenit și arhitectul Arnold Makalic de la Mossfern, cel care se ocupă pentru Primărie de proiectul urbanistic pentru deschiderea coridorului de trafic de-a lungul Căii Ferate, între Răsăritului și zona Ira.

El a ținut să salute inițiativa Primăriei de a se ocupa de modernizarea zonei între calea ferată și blocurile de locuințe colective din „groapă”, cum este cunoscută zona Expo Transilvania din cartierul Mărăști printre clujeni, arătând că din 2003 ea s-a transformat din Kazakhstan în Elveția, dar că încă nu este „trăibilă”.

În schimb, a reproșat faptul că conceptul de amenajare propus de FIP Consulting nu se corelează cu proiectul de care se ocupă biroul său, având în vedere că  propunerea va genera probleme de accesibilitate pentru traficul auto dar și pentru cel pietonal. De asemenea, a arătat că proiectanții au venit cu propuneri de amenajare punctuale ale zonei dar nu au studiat traficul din cartier și vor încurca în acest fel proiectele majore ale Primăriei din zonă – metroul (cu două stații propuse aici), trenul metropolitan, bulevardul nou de-a lungul căii ferate și nici nu vor fluidiza traficul din zonă sau vor ajuta oamenii să se deplaseze mai facil.

Despre zonă, a apreciat că ea trebuie privită mai întâi ca un nod de trafic între cele trei proiecte majore, apoi trebuie propuse intervenții și amenajări punctuale pentru celelalte funcțiuni – piațete sau parc. „Ceea ce ați propus pentru străzile Ialomiței, Dâmboviței, sunt doar amenajări locale, însă dacă vom privi structurat și în rețea traficul din întregul cartier Mărăști, avem de rezolvat niște relaționări care cu siguranță vor schimba intențiile și posibilitățile de amenajare deoarece acum zona are un caracter înfundat. Mai întâi avem de fluidizat traficul, apoi să venim cu mobilări și amenjări, altfel nu vom îmbunătăți nivelul de trai al oamenilor. Poate ar trebui să ne referim la niște limite, la corelări cu PUG-ul și PUZ-urile din zonă. La căpătul zonei, unde ați propus un obiect de arhitectură înalt, de referință, zona este un nod de legătură între metrou, trenul metropolitan și coridorul de trafic de-a lungul căii ferate iar el trebuie tratat cu seriozitate. Cred că ar trebui să avem limite comune și obiective comune”, a spus Makalic.

Arhitectul a mai spus că zona e cunoscută ca groapa din Mărăști, având în vedere că aici a funcționat o balastieră folosită la construcția căii ferate între Cluj și Războieni, arătând că această denumire este mai aproape de oameni decât tema zborului propusă de proiectanți.

Arhitecta Cerasella Crăciun a ținut să arate că studiul care stă la baza propunerii de concept face referire și la balastieră, mai ales că s-au propus amenajări pentru cățărat sau zone minerale care să evoce respectiva componentă.

O replică a dat și Radu Andronic a ținut să arate că proiectul de care se ocupă este unic în țară având în vedere complexitatea funcțională a acestuia. „Are și metrou în zonă și tren și spații comerciale și parc și autobuze și piste de biciclete. De aceea am spus că merită să ne străduim să venim cu un concept inovativ și eco-fiendly, de aceea propunem o clădire cu acoperișuri verzi, rampe, dar care să fie integrată și în peisaj”, a spus reprezentantul Fip Consulting.

Acesta a pus reproșurile primite pe tema orgoliului profesional al echipelor care lucrează la proiectele orașului și a apreciat că Primăria trebuie să medieze aceste orgolii în scopul propriilor beneficii. „Am demarat discuții și cu cei de la Metrou și cu echipa dumneavoastră. La fel ca la celelalte negocieri, fiecare este mându de ceea ce a făcut el și îi este greu să renunțe la propunerile sale. Primăria trebuie să medieze aceste proiecte în scopul propriilor beneficii și sunt convins că vom găsi soluția câștigătoare, în așa fel încât să modificăm cât mai puține elemente”, a atras atenția Radu Andronic.

„Noi aici nu vorbim de echipe ci discutăm și dezbatem orașul. La punctul doi în obiectivele pe care le propuneți spuneți reducerea traficului. Însă înainte trebuie să studiați zona, pe paliere, pe artere, să faceți un recensământ al traficului și să căutați soluții pentru zonă. Dintr-o stradă cu 4 benzi cum este strada Ialomiței, faceți o stradă cu o singură bandă de trafic, însă această arteră este singura șansă de a lega un coridor de trafic de toată zona de sud a orașului. Trebuie văzut dacă este fezabil un parking suprateran de 170 de locuri care mută întrega stradă Dâmboviței care deja există și este folosită în zonă. Ar trebui să luați în calcul limite cadastrale și juridice. Dacă în oraș se va crea un coridor de trafic, atunci ar trebui văzut dacă este benefic să se facă accesul spre parking dintr-un astfel de coridor, să căutați soluții și să optimizați propunerile. Concursul nu îl dăm între noi ci pentru a aduce rezultate orașului. Nu trebuie să confundați intențiile de amenajare cu planificarea urbană pentru că ajungem să ne păcălim și pe noi și orașul”, a mai spus și Makalic.

La dezbaterea CIIC a mai intervenit și un riveran, îngrijorat de construcția propusă între blocurile de pe Dâmboviței și Abrudului. Proiectanții i-au explicat că aceasta nu va fi un parking și un pavilion comercial propus a fi construit pe amprenta garajelor existente pentru a prelua activitățile derulate în prezent în chișcurile inestetice din zonă unde se vând de toate, de la felii de pizza până la asigurări sau zarzavaturi.

Cîmpean a ținut și el să spună că discuțiile și dezbaterile au ca miză interesul public și binele orașului dar și că el consideră că proiectul are nevoie și de un zoom out pe partea de trafic, dar că este convins că va fi optimizat, mai ales că este în stadiul de concept. A promis că proiectul va mai fi supus dezbaterii publice. Primăria a bugetat pentru 2022 doar studiu de fezabilitate pentru Parcul Aurel Vlaicu – zona Expo Transilvania care se află încă în stadiu incipient.

(Ovidiu Cîmpean)

(Cerasella Crăciun)

(Arnold Makalic)

(Radu Andronic)

Nici un comentariu

Actual de Cluj