Închide

Cum s-au furat 50.000 de lei din Banca Națională din Cluj acum 100 de ani: hoții au distras atenția unui curier venit cu 150.000 de lei

Istorie by Dan Andrei - sept. 20, 2026 0 2

Un jaf spectaculos a avut loc la Banca Națională din Cluj în martie 1933, când 50.000 de lei au dispărut chiar în timp ce un servitor al unei bănci din oraș venise la casierie să depună 150.000 de lei. Poliția a închis imediat ieșirile din clădire și a arestat mai multe persoane, iar câteva luni mai târziu trei suspecți au ajuns în fața Tribunalului Cluj.

Cazul apare în presa vremii și a fost recuperat din arhiva digitală a Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Deva. „Universul” relata în 21 martie 1933 că ancheta în jurul furtului de la Banca Națională din Cluj continua și că poliția arestase mai multe persoane bănuite.

Relatarea din presa clujeană oferă însă detalii mult mai spectaculoase despre modul în care s-a produs furtul. Potrivit ziarului „Patria”, în 19 martie 1933, Alexandru Uleșan, servitor al Băncii Italo-Române din Cluj, se prezentase la casieria BNR pentru a face o plată de peste 150.000 de lei. Banii erau într-o geantă.

În timp ce se afla la casierie, un necunoscut l-ar fi făcut atent că îi căzuse pe jos o bancnotă de 500 de lei. Uleșan s-a aplecat să o ridice, iar atunci a observat că din teancul de bani îi dispăruse un pachet format din 100 de bancnote de câte 500 de lei. Valoarea pachetului era, astfel, de 50.000 de lei. Alarma s-a dat imediat. Serviciul de pază al Băncii Naționale a închis porțile, iar poliția a fost chemată la fața locului. Șeful biroului judiciar, Drăghici, împreună cu polițiștii Marpozan și Moholeanu, au început perchezițiile în interiorul băncii.

Cei 50.000 de lei au fost găsiți ascunși sub un covor din holul Băncii Naționale. Polițiștii au arestat doi bărbați considerați suspecți, Dumitru Marian și un alt bărbat din București. Cei doi au negat însă orice implicare. Ei au susținut că erau agenți voiajori, aveau abonamente CFR și se aflau la bancă pentru a se interesa de anumite sume de bani pe care le așteptau. Au negat inclusiv că se cunoșteau între ei, deși poliția a constatat că se cazaseră la același hotel.

Anchetatorii au mers chiar mai departe și au luat în calcul ipoteza unei bande internaționale de hoți. Poliția a transmis un raport telegrafic la București pentru a verifica cazierul celor doi suspecți. Dosarul nu s-a oprit însă la arestările din martie. În septembrie, cazul a ajuns în fața Secției a IV-a a Tribunalului Cluj. „Universul” relata la 12 septembrie că erau judecați Mitică Marian, Ioan Ștefănescu și Ioan Gavrilescu, acuzați că în martie au furat cei 50.000 de lei de la servitorul care urma să depună 150.000 de lei la Banca Națională din Cluj.

Anchetatorii îi suspectau însă și de o altă faptă. Cei trei erau acuzați că ar fi avut legătură cu un furt produs în februarie la Banca Națională din Sibiu, unde unui funcționar care urma să depună 90.000 de lei i-au dispărut banii în timp ce completa documentele necesare depunerii. La proces, acuzații nu au recunoscut nici furtul de la Sibiu. Tribunalul Cluj a pronunțat ulterior o condamnare. Mitică Marian Dumitrescu a primit cinci ani de temniță grea, Ioan Gavrilescu trei ani, iar Ioan Ștefănescu doi ani de temniță grea, cu pierderea drepturilor politice pentru cinci ani. Atât procurorul, cât și apărarea au declarat apel.

Furtul s-a produs într-un moment în care sucursala clujeană a Băncii Naționale avea un rol important în economia orașului. O retrospectivă economică dedicată Clujului arată că valoarea efectelor reescontate de sucursala BNR ajunsese în 1932 la 1,262 miliarde de lei. Director al sucursalei era Sabin Cioranu, profesor al Academiei Comerciale din Cluj și specialist în probleme monetare.

Cazul din martie 1933 rămâne unul dintre cele mai spectaculoase furturi documentate în presa interbelică la Cluj: banii nu au fost furați prin spargerea unui seif sau printr-un atac armat, ci chiar în interiorul Băncii Naționale, în timpul unei operațiuni obișnuite de depunere, printr-o diversiune care a făcut victima să se aplece după o bancnotă de 500 de lei.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Dan Andrei

Scrie pe domeniul justiție, urmărind anchete ale poliției și dosarele penale instrumentate de procurori. Acordă atenție subiectelor care privesc educația și serviciile sociale. Este preocupat, de asemenea, de istoria orașului și de poveștile oamenilor care s-au remarcat în comunitate