Închide

Cum arăta turismul clujean acum 55 de ani: cozi la apă, cabane fără canalizare și un „cerc vicios” la Cheile Turzii

ActualitateIstorie by Dan Andrei - sept. 20, 2026 0 5

cabana Cheile Turzii 1970

Un reportaj din ziarul „Sportul”, din 3 iulie 1971, semnat de Nușa Demian – soția regretatului Horia Demian -, descrie o zonă turistică plină de contraste: peisaje de excepție, dar servicii aproape inexistente

Arhiva presei sportive comuniste nu e cunoscută pentru reportaje despre turism, dar ediția din 3 iulie 1971 a ziarului ”Sportul” (Anul XXVI, nr. 1309/6743) face o excepție notabilă. Pe lângă știrile despre finala „Cupei României” dintre Steaua și Dinamo sau despre turneul internațional de lupte de la Constanța, publicația găzduiește un reportaj de teren dedicat bazelor turistice din jurul Clujului, intitulat sugestiv: „Bazele turistice din jurul Clujului ne oferă un tablou cu mari contraste”.

Materialul este semnat de Nușa Demian, soția regretatului Horia Demian, jucătorul emblematic al baschetului clujean, legenda echipei „U” Cluj (Știința Cluj) din anii 1960, cel după care avea să fie botezată, ani mai târziu, actuala Sală a Sporturilor „Horia Demian” din Cluj-Napoca. Textul, redactat la persoana I plural, în stilul reporterilor de teren ai vremii, urmărește un traseu prin patru puncte turistice din jurul orașului: Cheile Turzii, Băile Băița, cabana Someșul Rece și zona Făget.

Redăm mai jos textul integral, așa cum a apărut el în paginile 1 și 2 ale ziarului „Sportul” din 3 iulie 1971:

Dintr-un ghid care ne indică punctele turistice ale județului Cluj, am reperat câteva, propunându-ne să le vizităm pentru a descoperi și comunica tuturor celor interesați condițiile (drumuri de acces, dotare materială, posibilități de cazare și alimentație publică etc.) pe care ele le oferă acum, în miez de sezon turistic.

Un supărător „cerc vicios” la Cheile Turzii • Mult simț gospodăresc la Băița • Sportul nu mai este neglijat

Cheile Turzii se cer… lustruite

Ademeniți de faima Cheilor Turzii, pornim pe drumul de la Cluj spre Cheia, dincolo de care se află acest monument al naturii. Mașina înaintează lesnicios până în inima platoului, unde coborâm pentru că următorii 3 km reprezintă un drum sinuos — așternut cu piatră concasată — alunecos și accidentat, inabordabil pentru vehicule, pe timp de ploaie. Pornim „per pedes apostolorum” și, o dată ajunși, cerem apă să ne răcorim fețele, trimiși la pârâul din apropiere, „singura sursă din care se consumă și în care se spală cei de la cabană”. Invitația, deși ne amuză, nu ne scutește de întrebări.

„Proiectul care prevede aducțiunea apei la cabană n-a fost acceptat” — ne informează Iov. Ferenczi Enteric, responsabilul unității. „Ne descurcăm greu, deoarece consumul de apă în cabană este foarte ridicat, iar numărul personalului care lucrează, foarte redus.”

Personal puțin (care produce cozi la răcoritoare, întârziere în prepararea mesei etc.). Cazarmamentul extrem de uzat, mobilierul inospitalier, lipsa corturilor și a apei, generează un cerc vicios: dacă nu-s servicii de calitate, turiștii nu stau, iar dacă n-am turiști, nu-mi pot îmbunătăți serviciile. Și astfel această cabană cunoaște o totală lipsă de prosperitate, ceea ce vine într-o flagrantă contradicție cu renumele de care se bucură acest important punct turistic.

Preocupări sportive la Băița

În pragul Gherlei, la 44 km de Cluj, turistul întâlnește un popas care-l invită să-și întrerupă cursa și să intre la Băile Băița. Pentru un ceas sau pentru… două săptămâni, pentru că ambianța și serviciile întâlnite aici îl îndeamnă să se așeze bine în fotoliu. Ce i se oferă? Căsuțe construite cu gust și presărate într-o pitorească pădure, pavilion de băi (pentru cei interesați în tratament reumatic), o terasă și un restaurant splendid amenajate, unde se pot gusta picante specialități, sau servi meniuri dinainte comandate, bazin de înot (33 m), bibliotecă și„…în scurt timp — după cum ne informează tov. Ernest Panaioti, responsabilul Băilor Băița — terenuri pentru jocuri sportive. De altfel, balastrul a și fost pus, urmând să mai aplicăm numai zgura. Tot acum am intrat în tratative cu vecinul nostru — I.A.S.-ul — pentru un spațiu în care vrem să amenajăm 2—3 terenuri de tenis, fără de care o stațiune nu se poate considera completă, iar popasul vizitatorului devine de neuitat”, încheie conlocutorul nostru.

„40 de minute pentru o cafea”

Pe cursul Someșului Rece, la 30 km de Cluj, urmând un drum care — exceptând porțiunea lacului de acumulare de la Gilău — este în întregime asfaltat, descoperim cabana care a împrumutat numele râului ce-i trece prin fața pragului: cabana Someșul Rece.

Traversăm prima sală a restaurantului — unde întâlnim inestetice fețe de mese din mușama maron, scorojită, și respirăm într-o a doua sală în fața unor mese acoperite cu pânză albă, curată. Ni se servește pepsi și jubilăm pentru că la Cluj asemenea băutură este o raritate.

Ca și la Chei, un grup de 3 persoane trebuie să acopere solicitările de la bucătărie, restaurant și hotel.

„Probabil, de aceea aștept 40 de minute o cafea”, își explică motivul întârzierii în serviciu asist. univ. Ioana Mercea, o clujeancă care caută, pentru după-amiezele libere, oazele de liniște din jurul orașului.

Sondăm bufetul și-l descoperim bine asortat, aruncăm o privire în sectorul „răcoritoare” și-l vedem generos aprovizionat, întrebăm de numărul turiștilor de la etaj și aflăm că hotelul este plin. Admirăm împrejurimile și, dacă n-am fi întâlnit gunoaiele presărate în jurul cabanei, ca o salbă de spini la gâtul unei fete frumoase, am fi exclamat: splendidă este cabana aflată sub coama pădurii și lângă zvârcolirea Someșului în care strălucesc păstrăvii argintii.

Ștrand la „Făget Pădure”?

La poarta Clujului, cum vii dinspre Turda, suita Făgetului (Făget Izvor, Făget Pădure, campingul Făgetului) te face să te abați din drum și să te afunzi în pădurea răcoroasă, la marginea căreia ai o splendidă panoramă a orașului.

Alegem „Făget Pădure” — cel mai modern punct al suitei, care va fi curând unită cu o centură de asfalt — și sondăm posibilitățile unor amenajări sportive în jurul cabanei.

„Aici va fi o platformă pentru jocuri” — ne indică tov. Ion Moholea, responsabilul unității, spațiul din fața cabanei — „iar jos, la poalele dâmbului pe care se ridică cabana, un ștrand amenajat pe malaful lacului care se va forma, probabil, anul viitor”.

Iată realizări care, adăugate unui peisaj încântător și unui hotel excelent întreținut, vor reprezenta tentante invitații.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Dan Andrei

Scrie pe domeniul justiție, urmărind anchete ale poliției și dosarele penale instrumentate de procurori. Acordă atenție subiectelor care privesc educația și serviciile sociale. Este preocupat, de asemenea, de istoria orașului și de poveștile oamenilor care s-au remarcat în comunitate