Închide

Cum era prezentat Clujul în ghidul județean de turism din 1973: „strălucirea și înnoirile prezentului date de noile construcții civile și industriale, orașul studențesc, florile și arbuștii rari din grădina botanică al cărei renume a făcut ocolul lumii”. Și un tur ghidat al orașului de acum 45 de ani

CulturăEducaţieIstorie by Mihai Prodan - iul. 06, 2019 0 370

Regimul comunist a redactat în 1973 o serie de ghiduri turistice pentru fiecare județ în care trasează care sunt, în fiecare caz, obiectivele cele mai interesante pentru cei poposiți pe aceste meleaguri; județul Cluj, cu reședința sa de județ care se numea pe atunci tot Cluj și nu Cluj-Napoca, era lăudat pentru „orașele și satele sale în plină dezvoltare, cu lanuri bogate și munți acoperiți de codri seculari”. Cât privește Cluj – orașul, acestuia îi erau notate vestigiile antice și medievale, dar și „strălucirea și înnoirile prezentului date de noile construcții civile și industriale, de orașul studențesc, de florile și arbuștii rari din grădina botanică al cărei renume a făcut ocolul lumii”.

Autorii – A. Anton, I. Cosma, V. Popa și Gh. Voișanu – încep ghidul cu o micromonografie în care specifică între altele că județul are o populație de 677.600 de locuitori, iar orașul Cluj – de 212.700, și cu o sugestie de tur al orașului ce poate fi efectuată și în prezent. O redăm:

Pentru a vizita cele mai importante obiective turistice ale orașului, propunem un tur cu o durată de circa trei ore, care se va desfășura pe o distanță de 60 de kilometri.

Întrucât un mare număr de turiști români și străini sunt găzduiți în modernul și confortabilul complex hotelier cu cofetărie și bar Napoca, am ales acest punct de plecare aflat la poalele dealului Cetățuia.

Traversând podul de peste Someșul Mic, trecem pe lângă parcul orașului aflat în dreapta, apoi lăsăm în stânga Teatrul și Opera Maghiară de Stat și o luăm pe strada Gheorghe Barițiu, de unde avem în față perspectiva pieței Mihai Viteazul, cu monumentala construcție a cinematografului Republica (statuia ecvestră a voievodului încă nu fusese amplasată în piața care-i purta numele-n.red.).

Spre nord, după pod, urmăm artera largă a străzii Horia până în piața Gării, peste linia ferată întinzându-se unul dintre marile cartiere industriale ale Clujului, cu Întreprinderea Metalul Roșu, Uzinele de Reparat locomotive „16 februarie”, Uzina Tehnofrig, Uzina Armătura și fabrica Libertatea.

Ne înapoiem tot pe strada Horia până în piața Libertății (actuala piața Piața Unirii-n.red.) cu importante monumente de artă și cultură. La începutul străzii dr. Petru Groza se înalță statuia „Lupoaica”.

În centrul pieței se găsește monumentul arhitectonic în stil gotic, biserica Sf. Mihail. În colțul nord-vestic al pieței, pe strada Matei Corvin, o placă comemorativă indică Casa Matei Corvin.

În imediata vecinătate, în piața Muzeului, se găsesc importante obiective ca biserica franciscană, mănăstirea dominicană, azi sediul Liceului de muzică, obeliscul Carolina, precum și Muzeul de Istorie.

În dreptul bisericii. Sf. Mihail se află statuia ecvestră a lui Matei Corvin. În partea estică a pieței, Muzeul de Artă adăpostit de castelul Banffy, construit în stilul barocului târziu (1773 – 1785) de către sculptorul Johann Eberhardt Blaumann.

Traseul se îndreaptă de-a lungul bulevardului Lenin, până în piața Victoriei (piața Avram Iancu-n.red.), unde întâlnim Catedrala ortodoxă și cele două monumente ridicate în memoria ostașilor sovietici căzuți pentru eliberarea Clujului.

Lăsând în dreapta monumentala clădire a Teatrului Național și Operei Române, apoi Facultatea de studii economice, mergem spre est pe strada Budai Nagy ANtal pentru a vizita modernul cartier Gheorgheni cu circa 25.000 de locuitori. Înapoindu-ne pe strada Pata, traversăm Calea Turzii și trecând pe lângă Bastionul Croitorilor intrăm în strada Kogălniceanu, unde întâlni biserica reformată, numită a lui Matei Corvin, din anul 1486. În fața bisericii se află statuia Sfântului Gheorghe. copie a celebrei statui de la Praga din 1373, operă a meșterilor clujeni Martin și Gheorghe.

Tot aici se înalță Casa Universitarilor, Universitatea Babeș-Bolyai, grupul statuar Școala Ardeleană, iar pe strada Universității, biserica Piariștilor.

Continuându-ne drumul pe strada Universității spre sud, în dreapta pe strada Potaissa se văd fragmente bine conservate din vechile ziduri ale orașului, ridicate în secolul al XV-lea. Trecând prin strada Avram Iancu, urmăm strada Republicii pentru a vizita Grădina Botanică, înființată în 1920 și care se întinde pe 14 ha. Din strada Ion Creangă trecem în strada Victor Babeș și lăsăm în stânga orășelul studențesc de pe strada B. P. Hasdeu. Coborâm în piața Păcii (piața Lucian Blaga-n.red.) și avem în dreapta Casa de Cultură a Studenților, iar în stânga – Biblioteca centrală universitară. De aici, pe strada Petru Maior, intrăm în Calea Moților; în dreapta ase află sediul Oficiului Județean de Turism, iar în apropiere, pe strada 30 decembrie, faimoasa clădire a Redutei, care adăpostește astăzi Muzeul etnografic al Transilvaniei.

Pe Calea Moților și Calea Mănăștur ne continuăm drumul până la biserica mănăstirii de la Cluj-Mănăștur, cunoscută azi sub numele Calvaria.

Numele de Mănăștur al vechiului sat din imediata apropiere a Clujului, care l-0a înglobat în 1894, derivă de la mănăstirea benedictină întemeiată în a doua jumătate a secolului al XI-lea, care stăpânea și satul. Mănăstirea ajunge la mare înflorire în veacurile următoare, devenind un loc de întărire a actelor publice. Aici au fost adeverite, în 16 iulie și 10 septembrie 1437, și înțelegerile dintre țăranii victorioși de la Bobâlna și nobilimea feudală.

Mănăstirea, ca și satul Mănăstur, au fost pustiite în mai multe rânduri, cu ocazia invaziilor tătărești și turcești; în 1370 locuitorii acestei așezări au primit dreptul de a se strămuta în mod liber în orașul Cluj.

uj

Puternicele fortificații cu care rea împrejmuită mănăstirea au fost distruse în 1467 din porunca lui Matei Corvin.

În continuare, pe Calea Florești se ridică în stânga blocurile noului cartier al orașului, cartierul Mănășstur.

Ne înapoiem pe aceeași arteră până pe strada Coșbuc, apoi traversând parcul orașului lăsăm în stânga ștrandul. Aleea Tineretului duce la stadion și la Palatul sporturilor, bazinul acoperit dde înot având ca fundal Parcul sportiv Babeș-Bolyai. La înapoiere, traversăm Someșul peste podul Garibaldi, și ajungem în piața 14 iulie, apoi în strada Donath și la frumosul cartier Grigorescu, aflat în stânga. Din cartierul Grigorescu, trecând prin locul denumit Tăietura Turcului, se ajunge la marginea pădurii Hoia, unde Muzeul Etnografic al Transilvaniei a organizat secția în aer liber care adăpostește gospodării și case din Transilvania, precum și numeroase alte construcții caracteristice.

Ne îndreptăm spre est, ajungând din nou la complexul turistic Napoca, unde circuitul nostru se încheie.

Turiștii dornici de a admira panorama nocturnă a orașului iluminat feeric se pot deplasa 9 km, pe dealul Feleacului, la 744 metri altitudine, de unde au o splendidă perspectivă asupra orașului, scăldat în mii de lumini. O priveliște asemănătoare se poate obține de pe terasa etajului 8 al complexului Napoca.

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu