Închide

Cum e să trăiești în „Capitala Europeană a Inovării”, titlu pentru care a concurat și Clujul? Ne răspund românii „adoptați” de Leuven-ul câștigător.

EconomieTop News by Kristina Reştea - nov. 17, 2020 0 484

 

“Cluj-Napoca, în finala competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării 2020”. Un anunț bun pentru marketingul de Cluj se rostogolea pe rețelele sociale la început de toamnă, alături de vestea recentă că nu îți mai trebuie copii xerox dacă ai treabă la primărie și de cea că în oraș au apărut bănci cu usb, pe o stradă botezată “smart”. Clujul nu a câștigat însă acest titlu de competiție internațională; am rămas cu băncile și cu bucuria că în 2020 nu mai avem de făcut xerox-uri într-o instituție publică. Totuși, Cluj-Napoca a fost singurul oraș din România care a ajuns în ultima etapă a competiței, alături de încă patru centre urbane din Europa, și va primi 100.000 de euro, pentru promovare. Titlul a fost câștigat de orașul belgian Leuven, “casă” pentru o universitate de top, pentru un centru de cercetare, un mare spital universitar, dar și pentru un celebru producător de bere. Cum e, de fapt, să trăiești într-o “capitală a inovării” și ce fel de proiecte pot propulsa un oraș spre un asemenea titlu? Ne răspund câțiva tineri români care au studiat, muncesc și/sau trăiesc în Leuven. Se creionează cam așa: un oraș cu oportunități de studii și cercetare, cu incubatoare de proiecte, cu centre de cercetare și finanțări pentru inovare, un centru urban prietenos cu locuitorii săi, care se îndreaptă spre străzi cu mai puține mașini, cu o administrație preocupată de un viitor mai „verde”. Un exemplu de colaborare, inovație și cercetare din vremurile complicate pe care le traversăm în pandemie: centrul de cercetare Imec din Leuven și spitalul universitar UZ Leuven lucrează la dezvoltarea unui test rapid pentru depistarea infecției cu noul coronavirus, potrivit presei belgiene.

„Un oraș de studenți, cercetători, antreprenori și locuitori din 163 de naționalități”, după cum subliniază primarul Ridouani, el însuși fiu de imigranți. Acesta a sintetizat pentru Actualdecluj.ro câteva dintre ideile și inițiativele din spatele „capitalei inovării” și ne-a împărtășit că i-ar plăcea să viziteze Clujul din România, pentru schimb de experiențe.

 

Partea I. Competiția

Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul pentru capitala europeană a inovării “recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice, menite să abordeze provocările din viața publică și să îmbunătățească viața oamenilor”, după cum spune prezentarea oficială. În competiția din anul pandemiei, titlul a fost câștigat de orașul belgian Leuven, a anunțat în septembrie Comisia Europeană. Nu este vorba doar de un titlu. Acesta vine la pachet cu un premiu de un milion de euro, bani care urmează să fie folosiți pentru a sprijini activitățile de inovare și cercetare. De menționat totuși că cele cinci orașe din ultima etapă a competiției – Cluj-Napoca (România), Espoo (Finlanda), Helsingborg (Suedia), Valencia (Spania) și Viena (Austria) – vor primi câte 100.000 pentru a-și promova practicile inovatoare. Leuven este al șaselea oraș desemnat Capitală a inovării, după Barcelona (2014), Amsterdam (2016), Paris (2017), Atena (2018) și Nantes (2019).

De ce Leuven? Orașul desemnat câștigător în acest an le oferă cetățenilor oportunitatea să se implice în procesul de luare a deciziilor și excelează în modele de guvernare inovative, consideră Mariya Gabriel, comisar pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret. “Inovare pentru mai bine și pentru toți”, e motto-ul orașului Leuven, a transmis primarul orașului, Mohamed Ridouani, subliniind că secretul unei rețete de succes ar sta în colaborare și conducere empatică. Ținta orașului este de a deveni unul dintre “laboratoarele viitorului” în Europa, cu un model care facilitează inovarea prin colaborare. Proiecte și initiative cheie, realizate prin parteneriate între companii, instituții de știință și autorități publice, vizează schimbările climatice, educație și îngrijire de înaltă calitate. Un exemplu foarte actual pentru perioada complicată pe care o traversăm ține chiar de lupta cu pandemia: Leuven se laudă că este unul dintre primele orașe care au lansat o platformă pentru a depăși criza COVID, conectând locuitori cu sute de voluntari.

Dincolo de datele tehnice ale competiției, liste de proiecte și declarațiile oficialilor, dincolo de termeni ca „inovație”,”ecosisteme”, „empatie”, „provocări”, am vrut să vedem cum e, de fapt, traiul în Leuven. Și cum simt cetățenii „inovarea”. Ne-au răspuns la întrebări câțiva tineri români, care cunosc Leuven-ul, dar și realitățile românești și care sunt, cu toții, instalați de câțiva ani în Belgia. Fără să idealizeze Leuven-ul câștigător, dar prezentând multe aspecte bune pe care le experimentează acolo, ne schițează un portet de oraș un medic, o cercetătoare, un inginer și o tânără care lucrează într-o companie de tehnologie.

 

Primăria. Foto Sandra Soare

 

Partea II. Români în Leuven

Dan a studiat și a locuit chiar în Cluj-Napoca, vreme de aproape șapte ani. E medic pe medicină internă și acum locuiește în Bruxelles. A trăit însă mai bine de doi ani și în Leuven, unde l-a adus un “love story”, după cum explică el: cea care avea să îi devină soție făcea un master în orașul universitar, iar el își echivalase diploma pentru Belgia. Medicul din Bruxelles descrie Leuven-ul ca fiind un oraș universitar care le oferă tinerilor oportunități de studii și cercetare. “Leuvenul e un oraș universitar, unul dintre cele mai vechi din Europa, KUL, universitatea catolică, e din 1425 și e clasată în Top 50 din lume”, subliniază Dan Gvinda. Orașul e unul foarte primitor cu străinii, mai spune el. „Iar campusul e superb – are multă natură și un castel. Taxele pentru cursuri master, doctorate sunt foarte bune, dacă le raportăm la calitatea învățământului. În plus, ai posibilitatea de a te forma gratuit în limba și civilizația flamandă. Serviciile de sănătate sunt la un nivel ridicat în Belgia, iar Leuven, în special pe partea de cercetare, îți oferă avantajul că poți să găsești după studii un loc de muncă, datorită colaborărilor universitare și a incubatoarelor de proiecte. Sectoare de vârf sunt genetica și nanotehnologia”, spune Dan Gvinda. “Inovația în Leuven e dată de cercetare în biotehnologii, care pot produce o sursă importantă de venituri”, sintetizează Dan. Și dincolo de astfel de avantaje, tânărul român emigrat în Belgia a găsit în Leuven un oraș prietenos cu cei nou veniți. Și, în general, cu locuitorii săi. “Ceea ce mi-a plăcut mie foarte mult acolo e că am găsit un oraș convivial relativ ieftin și în care e ușor să te integrezi ca nou venit, datorită faptului că acolo locuiesc oameni de multe naționalități diferite. Transportul în comun funcționează foarte bine, dar nu prea ai nevoie de el dacă ai bicicletă. Rețeaua feroviară e foarte bine pusă la punct, în așa fel încât ai mai multe trenuri pe oră pentru Bruxelles, care e la 27 de km distanță. Accesul la săli de sport și piscină intră într-un abonament gratuit pentru studenți, masteranzi sau doctoranzi. Orașul cu aproximativ 100.000 de locuitori are câteva parcuri și o pădure rezervație naturală în partea de sud”, enumeră Dan.

Silviana e cercetător la Vrije Universiteit Brussel (VUB) și a lucrat mai bine de 10 ani la KU Leuven. Muncește chiar într-un domeniu care are de-a face cu inovarea și un viitor mai bun: munca ei și a echipei din care face parte urmărește reciclarea de reziduuri industriale, cu scopul de a crea cimenturi mai „ecologice”. Cum a găsit Leuven-ul? “În timpul doctoratului am venit să fac o serie de experimente la KUL și după ce l-am terminat m-am întors la un post-doc, iar de aici lucrurile au luat o altă întorsatură, m-am căsătorit, am născut doi băieței. Locuiesc în Leuven chiar de când am ajuns în Belgia și pot să zic că descopăr și redescopăr multe aspect ale acestui oraș pe care le apreciez foarte mult. În primul rând, este un oraș foarte safe, are o rată a criminalității foarte scăzută, are o comunitate foarte mare de expați – KUL și IMEC sunt două instituții unde lucrează oameni din toată lumea. Ca idee, în școala fiului meu, o școală mică de altfel, sunt 30 de naționalități și în clasă cu el nu cred că este vreun copil cu ambii părinți belgieni”, povestește Silviana Onisei. În Leuven se închid tot mai multe străzi pentru traficul auto, rămânând acces doar pentru biciclete și pietoni, mai spune ea. De altfel, majoritatea locuitorilor optează pentru bicicletă ca fiind principalul mijloc de transport în oraș. Despre sistemul de sănătate de aici și Silviana are doar cuvinte de bine. “Unul dintre cele mai importante spitale din Europa este University Hospital și se află în Leuven (UZ Leuven). Sistemul de sănătate din Belgia este oricum bine pus la punct, dar având și acest spital foarte mare în oraș, cumva ai o asigurare în plus că în caz că ai nevoie de ajutor medical avansat ești în măsură să îl accesezi rapid”, subliniază Silviana. Adăugați la asta și faptul că Leuvenul este “casa” unui faimos brand de bere (Stella Artois) și că primarul orașului e un tânăr cu părinți imigranți și vă completați tabloul despre noul oraș al inovării. „Primarul orasului este un tânăr domn foarte simpatic, cu părinți imigranți, alumni al KULeuven, Mohamed Ridouani. Este o adevărată forță în lupta pentru diversitate și egalitate pentru toți locuitorii din Leuven. Faptul că a fost ales spune ceva, cred, despre majoritatea locuitorilor din Leuven”, adaugă Silviana.

Și exemplifică această atitudine prietenoasă cu o campanie a universității pentru incluziune și egalitate, demarată de KUL anul acesta:

 

Condițiile decente de trai, multiculturalismul, accesul la servicii bune de sănătate și educație sunt de ordinul normalității în Leuven. “Sinceră să fiu, cred că alegerea celor mai inovative orașe “the European capital of Innovation” este destul de politică. Înțeleg că orașul va primi o sumă substanțială de la Uniunea Europeană cu ocazia acestei nominalizări. În afara faptului că centrele pe care le-am menționat sunt cu adevărat inovative (KU Leuven este, în fiecare an, destul de sus în lista celor mai inovative universități din lume), nu aș putea să spun că în viața de zi cu zi ar fi ceva foarte inovativ care în mod evident îmi schimbă modul de viață”, spune tânăra cercetătoare.

 

Sandra a plecat în Belgia acum 11 ani pentru studii de masterat la universitatea din Leuven și lucrează acum ca inginer industrial la o companie internațională de transport. “Am văzut în acești mulți ani Leuven-ul dezvoltându-se. Au fost multe elemente: de la lucruri mici, precum renovarea gării sau demolarea unor vechi clădiri ale fabricii Stella Artois și transformarea lor în locuințe și până la cercetările făcute la universitatea KU Leuven, Imec (centru de cercetare si inovare în domeniul microelectronicelor) sau la spitalul universitar UZ Leuven”, enumeră Sandra Soare. De asemenea, în oraș au fost dezvoltate multe zone de joacă și recreere, pentru copii și adulți, precum parcuri sau zone deschise sau de socializare. “Leuven-ul este și un oraș care ține la mediul înconjurător și se vede asta în modul în care se face sortarea gunoaielor (sunt saci de culori diferite pentru diverse tipuri de gunoi) sau în felul în care se dă prioritate transportului cu bicicleta. Există străzi unde bicicleta e regină, iar transportul în comun este bine organizat, cu informații despre programul de circulație al autobuzelor. Orașul a creat un sistem prin care descurajează mersul cu mașina, un sistem împărțit pe culori,  în care fiecare culoare duce la o parcare. Sistemul de sănătate este bine organizat și de calitate excelentă, cu un spital universitar concentrat nu numai pe sănătate, dar și pe educație și inovare”, subliniază Sandra. La capitolul administrație mai e de lucru, consideră ea. “Despre sistemul administrativ nu aș putea zice că stă foarte bine, este destul de birocratic, dar lucrurile s-au îmbunătățit în ultimii anii”, spune Sandra. Ea amintește că pe parcursului anului (cel puțin ante-pandemie), există o mulțime de evenimente și activități – de la parcuri de distracții (tip bâlci) la concerte, festivaluri de mâncare sau de inovare, un festival al berii, dar și evenimente organizate de universitate sau de muzeu. “Leuven MindGate ajută la comunicarea dintre companii, guvern și instituțiile care sunt în măsură să ajute la îmbunătățirea zonei Leuven”, spune ea despre o structură care unește instituții de cercetare, companii și autorități.

 

Biblioteca Universității. Foto Sandra Soare

 

Dana a ajuns în Leuven tot pentru studii, mai precis cu un program de masterat, și e deja acasă în orașul belgian de 10 ani. “Am ales Leuven pentru studii, pentru că am găsit aici o facultate foarte bună (în top 25 în Europa în ultimii ani) și totusi cu prețuri mult mai decente pentru educație decât țări ca Olanda, Anglia sau Franța. Nu am intenționat niciodată realmente să rămân, dar în timpul masterului multe dintre companiile din jur au început să intre în contact cu universitatea și astfel s-au ivit oprtunități de muncă greu de refuzat”, povestește Dana Năstase și ne dezvăluie astfel puțin din modul în care legătura universitate – mediu de afaceri poate să atragă capital uman într-un oraș. “De 5 ani lucrez într-un mediatech scale-up, unde colaborăm cu ziare și conglomerate media, ca să definim noi modele de afaceri pentru industria jurnalismului și dezvoltăm tehnologii care să poată fi de ajutor. Un soi de centru tehnologic și de incubare pentru „Future of news””, ne spune Dana despre activitatea ei. Orașul care a adoptat-o “respiră inovare”, crede tânăra româncă. “Eu cred că asta se întâmplă în primul rând datorită universității și apoi datorită faptului că se investește în el. Leuven-ul e un oraș universitar, în primul rând, care e plin ochi în timpul anului universitar și gol vara. Sunt multe fonduri de cercetare și inovare puse la dispoziție de guvern și de neumăratele institute de cercetare prezente în campus. Drept urmare, apar zeci, dacă nu sute de spin-offuri și start-up-uri, cele mai multe în tehnologie, nanotehnologie, bio tech, sănătate și smart cities. Acum patru ani, Leuven-ul a inițiat și un festival al inovării, care se desfășoară în luna mai la fiecare doi ani. Timp de câteva săptămâni, au loc în fiecare zi prezentări și workshop-uri pe diferite teme legate de îmbunătățirea vieții, a societății sau economiei”, povestește Dana.

Foto: Leuven Mindgate

 

Partea III. Despre Cluj și România, văzute de departe

I-am întrebat pe cei patru tineri din Belgia și despre cum văd ei dezvoltarea României și a Clujului, despre care știu toți măcar câte un pic, și în ce aspecte ar aduce inovarea treabă bună și aici. Ce imagine transmitem în diaspora?

Dan: “Clujul e un oraș care pare să ofere o atractivitate pentru studii, iar mediul este unul foarte tineresc și european. Din păcate, nivelul universitar nu se prea poate compara (cu cel din Leuven, n.red.), deși în Cluj e un nucleu important în domeniul IT, cu multe investiții în domeniu. E un mediu acolo ce are un potențial real în România, dat fiind și faptul că Transilvania are un avantaj (eu nu sunt ardelean, ci bucovinean). Cred că e o chestiune de timp, în care politicile publice și o eficientizare a sistemului de învățământ universitar pot să susțină cercetarea și să o ajute să se dezvolte la ea acasă ca o prioritate de dezvoltare durabilă”, consideră Dan, care a și studiat la Cluj.

Silviana: “Din păcate nu am ajuns încă în Cluj, dar am auzit atât de multe lucruri frumoase despre oraș! Vom ajunge cu siguranță pe viitor. Știu că Sibiul a fost ales acum câțiva ani capitală europeană a culturii, nu văd de ce nu ar avea și Clujul o șansă similară. Faptul că este deja pe liste și concurează în această competiție inseamnă ca sunt deja oameni acolo competenți și interesați să folosească cu înțelepciune în folosul clujenilor această nominalizare”, crede Silviana.

Sandra e din București și, uitându-se spre casa din România, spune că lucrurile s-au schimbat în bine în anii recenți, dar adaugă că a mai rămas mult de lucru. “Personal, am observat îmbunătățiri în oraș de când am plecat – nu mai sunt câini, cred că treaba cu blocurile colorate dă impresia de oraș mai curat, multe cabluri au fost băgate sub pământ, implementarea proiectele fântânilor poate fi trecută aici. Dar sunt multe aspecte unde suntem mult în urma unui oraș ca Leuven, dacă ne gândim doar la elemente ca sortarea gunoaielor (inexistentă în București), parcări, corectitudinea taximetriștilor. E greu de zis ce ar trebui schimbat prin inovare, eu venind in România o dată sau de două ori pe an. În general, sunt mai mult ca un turist în București decât ca cetățean al orașului… cred că sunt încă foarte multe de făcut. În Cluj am fost acum vreo 3-4 ani. Este un oraș foarte frumos și cred că într-adevăr merită să fie pe o astfel de listă. Am fost foarte plăcut impresionată”, spune Sandra.

 

Dana: “Ca să fiu sinceră, am fost cu inima îndoită când am văzut că Leuven-ul și Clujul se bat pe titlul de Capitală a Inovării. Ultima oară am fost în Cluj acum 4 ani și atunci ca turist, am petrecut doar câteva zile și a fost minunat. Înainte de asta, cred că am fost în Cluj cu mai bine de 10 ani în urmă, pe vremea când sora mea venise să studieze medicina la Cluj, pentru prestigiul pe care îl avea și cred că încă îl are universitatea. Noi suntem din București. Nu am fost niciodată în contact cu adevarata viață din Cluj și nu aș putea să îmi dau cu părerea despre cât de inovativ e orașul. Știu doar că sunt impresionată de fiecare dată când văd noi proiecte sau initiațive întâmplător pe social media. M-a bucurat și când Cătălina Albeanu, pe care o știam de la journalism.co.uk și care era foarte respectată în industrie la nivel european, s-a mutat la DoR, ca digital editor. Mai mult de atât sincer nu știu despre cum se dezvoltă Clujul în mod inovativ și nu vreau să judec ce s-ar putea face. Știu că sunt multe inițiative demne de lăudat și invidiat care se desfășoară. După părerea mea, ingredientele succesului Leuven-ului în aceaste competiție au fost universitatea și studenții cu ambiții uriașe, în combinație cu disponibilitatea de fonduri și atenție cuvenită de la guvernele locale sau federale”, crede Dana.

 

Partea IV. Ce mesaj are primarul din Leuven

 

Titlul recent câștigat e motiv de mândrie pentru administrația din Leuven și nu doar pentru suma consistentă pe care acesta îl va aduce orașului. De alfel, în populara rețea de socializare Facebook, primarul Mohamed Ridouani și-a pus la cover titlul de iCapital

 

 

 

Din Clujul-candidat, l-am întrebat pe primarul orașului câștigător despre progresele și programele care au făcut din Leuven „Capitală a Inovării” în Europa. “Am fost apreciați de juriu pentru modelele noastre de guvernare, care pot să inspire și alte orașe. În Leuven, dezvoltăm un model nou, în care cetățeni, companii, organizații și instituții din domeniul cunoașterii se implică pentru a desena viitorul. Aducem împreună toate straturile societății, într-un mod structual și sistemic. Toți au o cotă egală și aceleași scopuri. Este vorba despre responsabilități și ambiții comune”, spune Ridouani. Și dă câteva exemple. „În ceea ce privește schimbările climatice, am înțeles acum câțiva ani că s-au întâmplat multe lucruri bune, dar asta nu era suficient. Ne-am adus toți partenerii laolaltă într-o structură nouă: Leuven 2030. E un sistem în care se împarte autoritatea, cu reprezentare egală. Suntem în asta împreună. Ne unim eforturile, cunoștințele și potențialul de impact, pentru a deveni un oraș fără impact asupra mediului înconjurător (neutru din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră, n.red.); vrem să avem pentru toată lumea un mediu în care se poate trăi bine, cu o calitate a vieții înaltă. Această abordare incluzivă a inovării funcționează și în vremurile de criză. În această perioadă, lumea se luptă cu COVID-19. Pentru mine, a fost un test de stres pentru modelul nostru de colaborare. Și a funcționat: în Leuven, abordăm criza în mod proactiv, ne concentrăm pe prevenție”, arată primarul din Leuven.

Cât despre premiul de 1 milion de euro… “Vom continua să investim în inovare, pentru mai bine și pentru toți. Vrem să întărim modelul Leuven cât de mult și vrem să stabilim o structură numită „City Transformation Academy”, pentru a servi drept laborator urban pentru viitor. Suntem un oraș de studenți, cercetători, antreprenori și locuitori din 163 de naționalități. Reconectând mereu aceste forțe diferite în Leuven, iau formă soluțiile pentru viitor”, crede Ridouani. L-am întrebat pe primarul din Leuven și dacă a urmărit programele celorlalte orașe din finala competiției și cum i se pare propunerea Clujului. “A fost interesant să văd cum Cluj-Napoca, la fel ca noi, în Leuven, își implică cetățenii pentru a îmbunătăți traiul în oraș și rezultatele frumoase pe care le-au obținut. Ca orașe europene care se dezvoltă continuu, trebuie să ne susținem reciproc și chiar să luăm inițiativa pentru un viitor comun mai bun pentru toți cetățenii noștri în Europa. Așadar, mi-ar plăcea mult să vă vizitez orașul, pentru a împărtăși experiențe și a ne conecta”, îi transmite Clujului primarul Capitalei Europene a Inovării 2020.

 

 

Foto principală: Silviana Onisei

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.
  • Articole similare