Închide

Cum arată pus în practică într-o comună din Cluj modelul parcului Ioanid din București promovat de speciliștii din comisia de urbanism pentru a crește calitatea locuirii în zona metropolitană

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - oct. 13, 2021 2 2268

O dezvoltare imobiliară cu locuințe din comuna Gilău dată ca exemplu de bune practici din faza de „planșe de urbanism” în 2020 de arhitectul șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, a devenit realitate. Acest tip de proiect se înscrie în demersurile făcute de comisia de urbanism a județului pentru a convinge proiectanții și investitorii să prevadă zone verzi administrate în comun de viitorii locuitori în centrul ansamblurilor rezidențiale edificate mai ales în zona metropolitană a Clujului. „Cu astfel de zone verzi se creează de fapt comunități și ele duc la creșterea calității vieții oamenilor din Cluj”, este dezideratul susținut în comisia de urbanism a județului, modelul ideal recomandat pentru viitoarele ansambluri imobiliare dorite în Cluj fiind cel al Parcul Ioanid din București sau al satului Charlottenburg din județul Timiș.
„Verde pentru comunitate – de la plan la realitate. În urmă cu ceva timp povesteam despre cum urbanismul și dialogul tehnic între administrație și investitori poate să conducă la o locuire de calitate în rural. Exemplul prezentat era a unui ansamblu de case situat în comuna Gilău, județul Cluj. Între timp s-a realizat și cred că spațiul verde comun (de 2.300 mp) destinat activităților comune ale rezidenților este exact ceea ce trebuie. Adică un spațiu unde se poate coagula o comunitate (un spațiu pentru dialog, pentru relaxare și joacă). Un loc pentru oameni!
Urbanismul trebuie să urmărească și latura socială a locuirii și asta implică crearea spațiilor comune necesare unor activități de grup. De ce să se joace fiecare copil în curtea sa când pot să se joace împreună, în siguranță, într-un spațiu mult mai generos? Când ne gândim la locuire trebuie să ne gândim și la comunitatea oamenilor care vor locui acolo. Așa Da! Felicitări”, a scris pe Facebook în 12 octombrie 2021 arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, despre un proiect rezidențial din comuna Gilău de care s-au ocupat arhitecții Adrian Turcu și Răzvan Manciu, beneficiar fiind compania Nord Conforest.
Salanță a dat acest exemplu de bune practici și în faza de documentație Plan Urbanistic Zonal, în 2020. Atunci, arhitectul șef al județului spunea că e un exemplu pozitiv de locuire de calitate în mediul rural care arată „cum dialogul poate să conducă la o soluție urbanistică care poate fi ulterior promovată ca un exemplu de bună practică în dezvoltarea unui ansamblu imobiliar de locuințe”.
„Astfel, s-a pornit de la o propunere care viza realizarea unui număr de 18 locuințe unifamiliale și a unui imobil de locuințe colective mic (prin transformarea unui imobil existent P+2). Spațiul verde era răsfirat în două zone mici publice așa că am încercat să arătăm că se poate și altfel. Am pornit de la exemplul unui minunat sat din județul Timiș, satul Charlottenburg, tare drag mie. Este unicat prin planul circular și mă impresionează prin modul în care au înțeles/ales să pună în centrul satului o piață, locul care îi dă viață. E un spațiu central destinat activității comunității, unde oamenii se întâlnesc și pot discuta, desfășura activități comune, lua apă de la izvor, iar copiii pot zburda liniștiți. Așă că, am încercat să vedem cum se poate gândi un asemenea spațiu și în ansamblul propus. A ieșit un spațiu verde comun, de peste 2.300 mp, care să fie utilizat în comun de către rezidenții ansamblului. Un spațiu care încurajează crearea unei comunități, un spațiu pentru dialog, pentru vecinătate și joacă. Un loc pentru oameni!”, arăta Salanță în martie 2020.
Arhitectul șef a prezentat și imagini cu ansamblul de locuințe deja edificat dar și cu proiectul aflat în faza de planșe de urbanism. Proiectul din Gilău aparține arhitecților Adrian Turcu și Răvan Manciu.
Directorul Nord Conforest, Eugen Banciu, a ținut și el să prezinte pe Facebook o fotografie cu ansamblul imobiliar:
Arhitectul Răzvan Manciu, unul dintre cei care a lucrat la proiectul caselor din Gilău date ca exemplu de bune practici de Salanță, a explicat pentru Actual de Cluj că, după ce comisia de urbanism a județului a recomandat o viziune de dezvoltare a ansamblului cu un spațiu verde central și comun, a fost mult mai ușor ca și investitorul să și-o însușească și să înțeleagă avantajele unui astfel de proiect.
„Cu toții cunoaștem multe cazuri complet nereușite de urbanizare în diferite comune din Cluj, de exemplu ce se întâmplă în comuna Florești, unde nu contează calitatea spațiului interior și exterior ci doar costul pe metru pătrat. În ultimii ani exigentele Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism a Județului au crescut complet justificat, astfel încat rezultatul obținut să fie unul calitativ, în care să primeze calitatea vieții. Acest lucru se materializeaza în cadrul ansamblului propus de noi prin calitatea arhitecturală a construcțiilor cât și, bineînțeles, prin zona comună exterioară în care se pot desfășura diverse activități. Acest lucru a stat la baza integrării conceptului de CO-Housing. Acesta înseamnă, de fapt, integrarea comunitatii la nivel urban prin realizarea unui spațiu verde&mineral comun în care să se desfășoare activități comune. Lucrul acesta duce la o comunitate mult mai unită. În ceea ce privește investiția și fezabilitatea ei, fiecare parcelă are o cotă parte din zona comună, astfel încât fiecare cumpărator al unei case contribuie și la realizarea spațiului comun. Având în vedere lipsa de spații verzi publice amenajate în proximitatea ansamblului, realizarea unei zone comune interioare este extrem de atractivă deoarece un cumpărator aflat în căutarea unei noi locuințe încearcă să aibă cât mai mult verde, fiind destul de pretențios mai ales că pandemia ne restrânge grupurile. Așadar, zona comună conferă un loc sigur de relaxare, loisir, întâlniri din cadrul comunității. Toate aceste lucruri conferă și investitorului un avantaj în comparatie cu alte ansambluri rezidențiale de locuințe”, a mai arătat Manciu.

Odată dat ca exemplu de bune practici, alți colegi arhitecți care proiectează în Cluj au formulat și ei aprecieri cu privire la ansamblul imobiliar dezvoltat în Gilău recomandând perfecționarea soluției de spațiu verde comun. „Eu apreciez în mod deosebit faptul că au reușit să păstreze cei doi arbori maturi. Imaginile îmi amintesc de un ansamblu rezidențial pe care l-am vizitat în Belgia acum 15 ani și care, în loc de gazon, avea o grădina comunitară de legume și flori. Și aici se pot pune cutii înălțate pentru grădinarit, ar fi mai ieftin decât întreținerea gazonului, ar aduna și oamenii mari în jurul unor activități comune cu beneficii clare pentru sănătatea fizica dar și socială. Se vede că spațiul din jurul caselor e prea mic pentru a cultiva câte ceva”, a scris arhitecta Adina Sztahura, unul dintre proiectanții lăudați în alte rânduri de Salanță pentru că reușește să păstreze specificul local în proiectele de locuințe din comuna Feleacu. 

Comisia de urbanism a județului Cluj susține de câțiva ani încoace politici locale pentru a crește calitatea vieții dar și pentru păstrarea specificul rural în județ. Una dintre ele vizează crearea de spații verzi în mijlocul unor dezvoltări imobiliare care să rămână majoritar în coproprietatea viitorilor locuitori dar în care chiar să fie cooptată și administrația locală prin cedarea către aceasta a unei cote părți din respectivele zone verzi,  ca o garanție, mai ales în cazul dezvoltărilor mari, că zonele verzi vor exista și în realitate „E un model care merită îmbunătățit, merită modele de bune practici și trebuie impus peste tot în Județ”, arăta arhitectul șef Claudiu Salanță în aprilie 2020 cu prilejul unei investiții rezidențiale în comuna Apahida unde s-a recomandat, de asemenea, dezvoltarea unei soluții de co-housing cu un spațiu verde situat în centrul ansamblului.

Specialiști din comisie au spus în repetate rânduri la ședințe că modelul de preferat pentru dezvoltările rezidențiale este cel al parcului Ioanid (cu suprafață de 1 hectar) din centrul Bucureștiului în jurul căruia s-a dezvoltat un cartier de vile sau chiar al satului circular Charlottenburg din județul Timiș.

vezi și:

Urbanism în vremea coronavirusului. Județul are o rețetă pentru calitatea vieții în și după pandemie. Proiect în Apahida dat exemplu de AȘA DA

(Charlottenburg, judetul Timiș, sursa opiniatimisoarei.ro)

2 comentarii

  1. Zău nu trebuiau să meargă până la mitici sa ia exemplul de acolo, era mai simplu să dea o fuga până un satul Băbut, comuna Vultureni, vreo 15 km. Acolo este în construcție așa-numitul sat american, cunoscut că și Colina Nouă, o localitate cu până la 600-700 de case ecologice, pasive și tot ce vreți voi, desfășurate pe o suprafață de vreo 200 de hectare. Amu’ îi drept că inițiator este David Lothorp și fiind el american nu ceva turco-fanariot, nu da bine la mase. Nu cadrează și nici nu-i urmaș de geto-dac.

  2. @Tz
    De fiecare dată când mă-ntorc în Ardeal mă lovesc de câte unu’ ca tine, înfumurat și plin de țâfnă.
    Probabil ai văzut orașul București o singură dată, la TV alb-negru, în 1990, un reportaj din Ferentari. Sigur n-ai călcat prin cartiere de case, parcuri, muzee.

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.