Cel mai ambițios proiect de regenerare urbană dintr-un cartier din Cluj a fost prezentat public. Ce termene își asumă Primăria pentru a transforma centrul cartierului Mărăști și ce doresc clujenii de la propunere
ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Actual de Cluj - oct. 13, 2021 0 2526
Proiectanții de la Planwerk au prezentat într-o dezbatere publică online în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) al Primăriei conceptul de amenajarea a zonei centrale a cartierului Mărăști propus printr-un Plan Urbanistic Zonal pe un teritoriu de 11,4 hectare (Bvd. 21 Decembrie 1989 (parțial), Str. Fabricii (parțial), Aleea Bibliotecii, Strada Crinului, Strada Ciocîrliei, incinta Dorobanților 105) plus încă o zonă de influență de peste 11,6 hectare (Aleea Bârsei, strada Trotușului, latura de est a Aleii Bibliotecii, incinta Dorobanților 111). Master planul, potrivit arhitectului Tiberiu Ciolacu, este un proiect ambițios de reparație urbană, așa cum se practică și în afară. Prin propuneri va crește calitatea spațiului public și estetica sa, se va fluidiza mobilitatea în zonă și se va da prioritate transportului public și pietonilor. De asemenea, spațiu verde în toată zona de studiu va crește de la 3 hectare la 4 hectare, după cum a explicat și coordonatorul CIIC, Ovidiu Cîmpean.
Clujenii care au participat la dezbaterea publică au felicitat la unison propunerea și au făcut o serie de recomandări . Cei mai mulți au arătat necesitatea fluidizării reale a traficului auto sau de mutare a sa în subteran prin amenajarea unor tunele dar și cea de transformare și a blocurilor și clădirii Pieței Mărăști la nivel de fațade, tocmai ca să se creeze un centru adevărat de cartier.
Studiul Planwerk de transformare a zonei Pieței Mărăști a fost calificat de coordonatorul Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), directorul de dezvoltare al Primăriei, Ovidiu Cîmpean, ca cel mai ambițios proiect al municipalității de regenerare urbană pornit pentru un cartier din oraș. De fapt, a explicat arhitectul Tiberiu Ciolacu, este, ceea ce se cheamă în afară, un proiect de reparație urbană prin care se reorganizează benzile de trafic, spațiul public, locurile de parcare și se renunță la garajele din cartier, totul pentru a crește calitatea spațiilor, estetica lor și a încuraja transportul în comun dar și deplasările pietonale. În continuarea Bisericii Sf Petru și Pavel va apărea o nouă piațetă. Prin proiect vor fi aduse și dotări „smart”. În plus, se propun în faza a doua a proiectului o serie de clădiri noi care vor găzdui și parkinguri sub și supraterane (peste 800 de noi locuri de parcare). Una dintre ele urmează să închidă frontul estic al pieței Mărăști, cu renunțarea la stația de carburant și la magazinul de retail care funcționează aici, clădire cu 6 etaje pentru care Planwerk a recomandat un viitor concurs de soluții care să stabilească „fața” acesteia.
Zona studiată include Bvd. 21 Decembrie 1989 (parțial), Str. Fabricii (parțial), Aleea Bibliotecii, Strada Crinului, Strada Ciocîrliei, incinta Dorobanților 105) iar zonă de influență cuprinde Aleea Bârsei, strada Trotușului, latura de est a Aleii Bibliotecii, incinta Dorobanților 111. Spațiu verde din aceste zone va crește, după cum a explicat Cîmpean, de la circa 3 hectare la circa 4 hectare iar spațiul public va fi adus la standardele din secolul XXI.
Ciolacu a prezentat și public conceptul de amenajare propus în Planul Urbanistic Zonal din zona Pieței Mărăști arătând că e vorba despre un teritoriu studiat de peste 11,4 hectare, cu o zonă de influență de alte peste 11,6 hectare pentru care s-au făcut recomandări pentru proiecte viitoare. Propunerea este disponibilă și online pe site-ul Primăriei la la secțiunea locuire/strategii urbane/informarea și consultarea publicului.
Planwerk a realizat și o serie de simulări pentru conceptul propus prin PUZ, planșe preliminare care ilustrează cum ar putea să arate centrul de cartier reglementat prin documentație (disponibile la finalul articolului).
Ca termene pentru implementarea proiectului, Cîmpean a arătat că deja s-a semnat contractul de proiectare și asistență tehnică pentru zona principală de 11,4 hectare, astfel că Planwerk urmează să livreze în februarie-martie 2022 studiul de fezabilitate și apoi, după alte trei luni, să predea proiectul tehnic. După această fază, Primăria urmează să lanseze în vara lui 2022 și licitația de execuție, Cîmpean estimând ca în 2-3 ani vor putea să se vadă rezultatele și în teren. Această primă fază ar urma să fie susținută din bani europeni, în cadrul programului „Oraș pentru pietoni”.
În ceea ce privește faza doi din PUZ, Cîmpean a spus că estimează că până în 2030 va fi pus în practică întreg conceptul din documentație, în funcție de finanțările pe care Primăria le va avea la dispoziție. „PUZ-ul acesta ne grantează că toate investițiile care se vor face ulterior primei etape sunt corelate”, a semnalat Cîmpean.
La dezbaterea publică online organizată în 12 octombrie au intervenit mai mulți clujeni care, la unison, au lăudat propunerile. Cei mai mulți s-au arătat îngrijorați că proiectul nu va aduce fluidizarea traficului, semnalând că în prezent circulația este aglomerată și că se stă foarte mult în coloane.
S-au formulat propuneri pentru mutarea traficului auto în subteran sau pentru crearea de pasaje subterane pe direcția est vest sau sud nord în zona sensului giratoriu din Mărăști. Acestea au fost susținute de activistul Adrian Costina sau de alți riverani din zonă. Costina a remarcat că în pozele simulate se prezintă o „zi de duminică din luna august” în Cluj-Napoca, când traficul este calm.
Cîmpean a replicat că există o problemă legată de finanțarea unor astfel de soluții, arătând că, din fonduri europene, pe următorul exercițiu financiar nu se dau bani pentru astfel de pasaje auto subterane. În plus, Ciolacu a arătat că există constrângeri legate de proiectul metroului și corelări cu acesta care nu permit astfel de soluții. Mai mult, el a arătat că nici nu susține astfel de variante, soluția reală experimentată și de alte orașe europene încă din anii 70, fiind și pentru Cluj ca oamenii să își lase mașinile acasă și să utilizeze transportul în comun sau transportul alternativ ca variantă de deplasare. În forma propusă, proiectul e menit să fluidizeze mobilitatea adică să ajute mai mulți oameni să ajungă mai repede din punctul A în punctul B. Cîmpean a mai ținut să spună că o gură de aer pentru traficul sufocat din cartier va fi adusă odată cu implementarea proiectului Centurii Metropolitane care va prealua și traficul de tranzit între cartierele orașului.
În discuție au intervenit și experții Băncii Mondiale, Marcel Heroiu și Marius Cristea, implicați în planurile strategice ale municipiului și județului pentru perioada 2021-2027 (2030). Heroiu s-a arătat dezamăgit că în prezent UE nu finanțează astfel de proiecte integrate și a semnalat că proiectul de regenerare urbană din Cluj ar putea să fie un model aplicat în România în toate cartierele edificate înainte de Revoluție arătând că a văzut prezentări la Comitetul Regiunilor de inițiative similare din alte orașe europene, net inferioare. El a mai spus că locuiește în cartierul Zorilor și că își dorește un astfel de proiect făcut de Primăriei și acolo. Cristea a cerut corelări ale proiectului și cu investițiile derulate de Consiliul Județean în respectiva zonă.
Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca a calificat propunerea ca extrem de curajoasă și a recomandat Primăriei să se asigure că „în celebra comisie de circulație a municipalității unde se lucrează la secret” nu se vor face modificări ale proiectului și el va fi implementat așa cum se propune în PUZ, integrat.
Riverani din zona Dorobanților nr. 105 unde s-a propus un parking subteran s-au arătat îngrijorați că proiectanții nu cunosc toate realitățile din teren și li s-a recomandat să studieze și mai bine zonă unde deja Primăria a pornit proiecte de demolare a garajelor și de reamenajare a zonei dar unde funcționează și o serie de puncte de transfomare.
Ștefan Teișanu directorul asocieției Centrul Cultural Clujean a cerut municipalității ca prin astfel de proiecte să fie asigurat și accesul la cultură a locuitorilor din cartiere prin generarea unui mecanism de a susține organizațiile non guvernamentale din oraș pentru a derula activități în viitoarele clădiri propuse în Mărăști.
Consilierul local USR, Adriana Cristian, a ținut să laude și ea propunerea, arătând că a locuit peste 20 de ani în cartierul Mărăști, însă a cerut Primăriei să ia în calcul și impunerea unor reglementări pentru regenerarea fațadelor blocurilor de locuințe în zonă, a firmelor publicitare și a fațadelor magazinelor dar și integrarea în noul peisaj a Pieței Mărăști, o construcție odioasă care există în zonă.
Despre Piața Mărăști, Cîmpean a spus că, fiind un spațiu privat, este la latitudinea proprietarului, dar a spus că susține restructurarea sa dar și a zonei fostelor Impremirii Ardealul, acum ocupate de diverse activități, de la spălătorii auto la alte funcțiuni comerciale. Și în legătură cu restructurarea incintei s-au făcut recomandări venite de la clujenii care au participat la discuții. Ciolacu a spus și el că proprietarul Pieței Mărăști are și în prezent instrumente urbanistice prin care să poată schimba fața clădirii pieței.
Președinta filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România, arhitecta Daniela Maier, a recomandat, de asemenea, ca prin proiect să se aducă și condiții de „învezire” pentru celelalte clădiri existente în zonă. De asemenea, Maier a mai recomandat ca mobilierul urban propus în zonă să nu fie standardizat și în acest sens să se lanseze concursuri și să se aducă indentitate pentru acest spațiu din Mărăști prin dotările publice pe care a spus că și le-ar dori mai umane, apropiate de locuitorii cartierului și nu la fel ca în centrul orașului, de exemplu.
Cîmpean a promis că Primăria va ține cont de recomandări și că proiectul va fi optimizat, acolo unde există această posibilitate.
Dezbaterea „Reamenajare Piața Mărăști” organizată în 12 octombrie la CIIC este parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).
(ilustrări concept Piața Mărăști propus în PUZ-ul de reparație urbană făcut de Planwerk)
