Închide

Cum a reuşit Tibi Uşeriu să câştige ultramaratonul Arctic. Povestea de după cursă

ActualitateTop News by Kristina Reştea - mart. 25, 2017 1 360

Cu degerături şi infecţii şi în ciuda recomandărilor medicilor de a abandona traseul, Tibi Uşeriu a mers mai departe prin ger şi a câştigat cursa de 566 de kilometri din apropierea Cercului Polar. Cum a făcut asta? Campionul a povestit despre cursă şi experienţă imediat după întoarcerea în ţară, într-un interviu cu Marius Cosmeanu, transmis în live streaming pe pagina de Facebook Tasuleasa Social.

Tibi Uşeriu, sportiv cu viaţă de film, campion pentru a doua oară la ultramaratonul Arctic 6633, s-a reîntors miercuri noapte în ţară, la Cluj, după ce în urmă cu câteva zile încheiase câştigător cursa de 566 de kilometri. Uşeriu a terminat cursa vinerea trecută, la Tuktoyaktuk (Canada), la o temperatură de minus 36 de grade.

Vezi Şi:

Tibi Uşeriu, campionul român de la ultramaratonul Arctic, s-a întors acasă. Despre cursa cu degerături şi luminile de Auroră

A câştigat pentru a doua oară una dintre cele mai dure competiţii din lume – Ultramaratonul Arctic 6633. A scos un timp mai bun (cu aproape 15 ore) decât anul trecut, deşi condiţiile meteo au fost mai dure în acest an. „Am fost forţat să fac un timp mai bun, fiindcă şi concurenţa a fost mai bună, au fost sportivi mult mai pregătiţi, cu intenţia să câştige copmetiţie sau să scoată un rezultat cât mai bun. Intenţia mea nu era să fac acelaşi lucru ca anul trecut sau să scot un timp mai slab, chiar dacă nu era mare concurenţa; trebuie să evoluezi”, crede Tibi Uşeriu. Acesta a explicat şi cum a reuşit să scoată un timp foarte bun în etapa finală de concurs. Tocmai din cauza rănilor căpătate pe parcursul traseului de ger. Confruntat cu degerături şi infecţii, medicii i-au recomandat la un moment dat lui Uşeriu să se retragă din competiţie, iar organizatorii i-au permis să continue, pe proprie răspundere. Avea de ales: să abandoneze din pricina rănilor sau să continue, asumându-şi agravarea stării de sănătate. „Eu nu am cântărit deloc, fiindcă nu mă gândeam să mă opresc. Durerile nu le simţeam, vedeam infecţia, dar durerile nu le simt în timpul competiţiei, le simt după. Şi în timpul competiţiei simţi dureri, dar le simţi din cauza emoţiilor, a adrenalinei, a lipsei de somn, a oboselii. Nu mai ştii dacă te doare, te doare dacă stai pe loc, dacă faci primii doi kilometru nu mai simţi. Aveam şi un avans foarte mare faţă de concurentul de pe locul doi. Am zis că şi dacă merg încet tot ajung la final. Am schimbat strategia, am zis că merg foarte tare – dacă infecţia creşte, cu cât merg mai repede, cu atât ajung mai repede la medic, scap şi de dureri şi de tot. Am scos cel mai bun timp pe această secţiune”, explică Tibi.

Campionul a ţinut să clarifice şi situaţia câştigurilor materiale din această competiţie. „Anul trecut cred că premiul cel mare a fost un pulovăr şi pocalul de gheaţă ce se înmânează de fiecare dată. La fel şi acum, doar că pulovărul s-a schimbat cu o geacă”, spune Tibi. „Pentru mine, personal, e un câştig foarte mare. Am vrut eu să îmi dovedesc mie ceva, participând a doua oară la această competiţie, mi-am satifăcut toate dorinţele pentru care am mers acolo. Pentru mine sufleteşte e bine, sunt împăcat. E un câştig foarte mare”, a subliniat campionul.

Acesta a vorbit şi despre testările pe care le-a făcut înainte de competiţie, pentru a se asigura de starea sănătăţii. „Sunt teste pentru sănătate, să văd că sunt OK. Nu vreau să mă duc la o competiţie din asta şi să cad pe acolo, pe jos. Îmi iubessc viaţa mai mult decât o fac mulţi oameni pe lumea asta, nu m-aş duce ca să îmi închei viaţa la o competiţie de genul, şi atunci fac teste tot timpul şi încerc să mă duc sănătos”, spune sportivul.

Referitor la apelativele care i se asociază în ultima vreme, chiar şi cel de „Supraom”… „Cred că sunt mai om ca mulţi, adică mai sensibil, sunt foarte sensibil la dureri, la tot felul. Cred că ăsta e un clişeu – dacă un om face ceva mai ieşit din comun sau ceva la care alţii visează, acela devine erou, supraom. Dar nu.. aici sunt ore, mii de kilometri alergaţi, timp. De aici devii ceea ce eşti. Dacă e să promovez ce fac eu, nu cred că aş trimite pe nimeni să alerge. I-aş îndruma să îşi atingă ce doresc ei, să meargă după visurile lor, după ce vor ei să împlinească. Ai nevoie voinţă, determinare, de sacrifici ca să îţi atingi scopul, ca să ajungi unde doreşti. Cine crede că se pune seara în pat şi se trezeşte alergător sau doctorand la Litere se înşală. Mie îmi place enorm de mult ce fac eu şi asta mă ajută. Pot să dau şi la alţii, s-au format grupuri de fani, alergăm împreună, sunt oameni care s-au apucat de alergat datorită mie. Mă bucur când pot să inspir lume, să dau mai departe, să ajut”, spune Tibi Uşeriu.

Maratonistul a povestit şi despre „himerele” din „Iadul alb”, locul unde mulţi concurenţi înfruntă tot felul de monştri care în realitatea nu există (inclusiv urşi polari). „Acolo poate să te atace orice. În fanteziile tale poţi fi atacat de orice. Anul trecut, eu am fost atacat de fluturi mov. Trebuie numai să te laşi atacat şi atunci eşti mâncat. Trebuie să încerci să te lupţi cu toate astea, să îţi dai seama că sunt închipurii ale minţii tale. Depinde şi de ce schelete ai în dulap. De acolo vin şi haucinaţiile, după scheletele din dulap”, povesteşte Uşeriu. „Scheletele mele din dulap încă sunt vii”, spune el, dar nu promite un Volul 2 al cărţii recent lansate – una în care îşi explică trecutul şi „scheletele”.

„E un trecut asumat. În urmă cu 20 de ani făceam lucruri puţin mai extreme, ca acuma, dar în alt fel. Am început de la găinării şi am ajuns la furturi, am ajuns să facem jafuri armate. Ni s-a încheiat tot, am fost condamnat la câţiva ani de puşcărie, am executat cu vârf şi îndesat pedeapsa, 9 ani de detenţie, am plătit pentru ce am făcut. Sunt oameni care îmi scriu şi îmi spun că s-au regăsit în povestea vieţii mele”, spune autorul celor „27 de Paşi”.

Tibi Uşeriu a mai dat asigurări că rănile pe care le are sunt superficiale, că nu are probleme grave de sănătate şi a ţinut să le mai mulţumească o dată celor care i-au urmărit cursa şi l-au încurajat.

Câţiva dintre susţinători l-au aşteptat miercuri spre joi la aeroport:

Sursa foto: Tasuleasa Social

Urmăriţi aici interviul realizat de Marius Cosmeanu, transmis pe pagina Tasuleasa Social:

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare