Închide

Cu trenul spre moarte: 75 de ani de la deportarea evreilor de la Cluj

ActualitateTop News by Actual de Cluj - mai 30, 2019 2 782

Se fac trei sferturi de secol de la deportarea evreilor din Ardealul de Nord la Auschwitz.

În urmă cu 75 de ani, în lunile mai- iunie 1944, în Transilvania de Nord, aflată sub ocupaţia fascistă a regimului lui Horthy, a avut loc deportarea evreilor la Auschwitz. Din gările localităţilor Baia Mare, Tîrgu Mureş, Reghin, Sighetu Marmaţiei, Vişeul de Sus, Dej, Cluj Napoca, Satu Mare, Şimleu Silvaniei, Oradea, Bistriţa Năsăud, 131.639 de evrei, bărbaţi, femei şi copii au fost deportaţi, majoritatea fiind exterminaţi, arat Institutul „Elie Wiesel”.

În 16 mai 1944, din Sighetu Marmaţiei, oraşul natal al laureatului Premiului Nobel, Elie Wiesel, pleca primul tren cu 3007 evrei.

După doar trei săptămâni de funcționare ghetoul din Cluj, ce fusese amenajat în fosta fabrică de cărămidă a Clujului – care a fost demolată chiar în ultimele săptămâni pentru a face loc unui ansamblu imobiliar – a fost golit în două săptămâni de transporturi pe calea ferată către Auschwitz. Toți evreii din Cluj au fost deportați cu șase transporturi în 25, 27, 29, 31 mai și 5 și 7 iunie 1944. Mulți dintre evreii deportați credeau că vor fi transportați în lagăre de muncă în vestul Ungariei. În ghetoul de la Cluj au fost închiși timp de câteva săptămâni nu mai puțin de 18.000 de evrei din Cluj, Gherla, Borșa, Huedin și satele din vecinătate. Dintre aceștia 4.000 erau copii sub 13 ani. În județul Cluj a mai fost amenajat un ghetou la Dej, unde au fost închiși aproximativ 8.000 de evrei.

Iată situaţia ghetourilor din Cluj – Napoca şi Dej, după cum este ea prezentată de Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord:

Ghetoul din Cluj a fost unul dintre cele mai mari din Transilvania de Nord. Ca şi în alte zone ale regiunii, ghetoizarea, care a început la 3 mai 1944, a fost precedată de un anunţ lipit în întreg oraşul cu o zi înainte.

Ghetoizarea s-a făcut în ritm rapid. La 10 mai, populaţia ghetoului ajunsese la 12.000 de persoane. În momentul său de vârf, chiar înainte de deportare, cuprinzându-i atunci şi pe evreii transferaţi din ghetoul de la Gherla, populaţia ghetoului din Cluj era de 18.000 de persoane.
Cărămidăria ghetou din Gherla cuprindea aproape 1.600 de evrei. Dintre aceştia, circa 400 erau originari chiar din oraş; alţii au fost aduşi din comunităţile vecine în districtul Gherla.21 Transferul acestor evrei în ghetoul din Cluj s-a făcut sub comanda lui Lajos Tamási, primarul Gherlei, şi a lui Ernö Berecki şi András Iványi, ofiţeri comandanţi ai poliţiei din oraş.
Ghetoul a fost evacuat în şase transporturi, primul dintre acestea fiind executat la 25 mai, iar ultimul la 9 iunie.

Ghetoul din Dej a cuprins cea mai mare parte a evreilor din judeţul Someş.
În momentul de vârf, ghetoul cuprindea 7.800 de evrei, inclusiv cei 3.700 de evrei din oraş. Alţii au fost aduşi din comunităţile rurale ale judeţului Someş, mulţi dintre ei fiind adunaţi, iniţial, în reşedinţele de district de la Beclean, Chiochiş, Dej, Gherla, Ileanda şi Lăpuş.24 Cei mai norocoşi dintre locuitorii ghetoului se adăposteau în barăci improvizate, ceilalţi fie în corturi făcute manual, fie trăiau sub cerul liber. Înainte de transferul către „Bungur”, evreii din Dej au fost concentraţi în trei centre din interiorul oraşului, unde au fost supuşi la percheziţii corporale pentru a li se lua obiectele de valoare.
Ghetoul, încercuit cu sârmă ghimpată, era păzit de poliţia locală, ajutată de o unitate specială formată din 40 de jandarmi, adusă de la Zalău.

Condiţiile sanitare din ghetou erau deplorabile, ca şi serviciile de bază şi aprovizionarea.
Ghetoul a fost lichidat între 28 mai şi 8 iunie, din el fiind deportaţi 7.674 de evrei, în trei transporturi. Câţiva evrei au reuşit să scape din ghetou. Printre aceştia s-a aflat rabinul József Paneth din Ileanda Mare, care, împreună cu nouă membri ai familiei sale, se pare că a reuşit să ajungă în siguranţă în România.

Citește și:

„Eram colegi de școală și vecini. Au fost duși și ei. Nu ne-am mai văzut niciodată. Nici el, nici mama lui n-a venit acasă din Auschwitz”. Cutremurătoarele mărturii ale deportării evreilor din Cluj

„Cum iei o cârpă și o arunci afară… atât a fost. Nici nu știu unde e mormântul. Nici măcar nu știu dacă în România sau în Ungaria a fost”. Lagărele de concentrare din Cluj, Gherla și Dej, stație spre moarte pentru mii de evrei. Mâncarea era pregătită în vane de baie

Tags

2 comentarii

    • Fie ca toata compasiunea din inima mea sa meargă peste sufletele celor chinuiți, uciși, torturați, despărțiți! Sa mângâie gândurile îndurerate si spaima de moarte! Sa vindece pentru totdeauna frica, chinul si disperarea! Amin! Sa aduca de acum lumina speranței si a încrederii, viața si dreptate pentru nevinovatiAmin!Fericirea si bucuria pentru toti oamenii pe Pământ! Gabriel, îngerul Păcii sa mângâie sufletele drepturilor in veci! Amin!

Scrie un comentariu

Articole similare