„Crăișorul, Brătianu și elevata prefăcătorie ardeleană”, o carte tip foto-album istoric, care o să te uimească, provoace și încânte, deopotrivă (P)

„Crăișorul, Brătianu și elevata prefăcătorie ardeleană” – odată ce ai luat în mâini cartea aceasta nu o vei mai lăsa până când nu ai citit-o până la final, fiindcă titlul și conținutul ei sunt fascinante și cutremurătoare. Iar imaginile de epocă desăvârșesc, la modul superb, ”povestea reală a cultului de stat al lui Avram Iancu – Crăișorul Apusenilor și a fondatorului acestui cult, marele om de stat român, Ion I. C. Brătianu.

Noua carte a lui Ion Novăcescu – a noua – a apărut la Editura Tribuna, în condiții grafice și tipografice de înaltă calitate, cu sprijinul Municipiului Cluj-Napoca și Consiliului Judetean Cluj. Partener fiind Visit Cluj.

Autorul cărții a cercetat să afle adevărul despre raportarea reală, nu declamativă, a elitei românești din Transilvania și România față de memoria și cinstirea celui supranumit „Eroul Românilor”.

Scopul acestei investigații științifice a fost să releve cum l-a cinstit elita românească pe Avram Iancu cu prilejul Centenarului nașterii sale, în 1924, și dacă s-a chimbat ceva semnificativ în mentalitatea românească în cei 100 de ani care au trecut de atunci.

Faptele, comportamentele și atitutidinile relevate de către Ion Novăcescu în cartea sa sunt CUTREMURĂTOARE și ne confirmă că acești 100 de ani de evoluție românească, din 1924 până în 2024, au avut efectul unui sfert de zi asupra mentalității elitei românești. Fie aceasta culturală, ori politică.

Caracteristica esențială a raportării a majorității elitei românești din Transilvania anului 1924 față de simbolul Avram Iancu a fost PREFĂCĂTORIA, pe care Novăcescu o definește – poate ironic – a fi una elevată. Adică o prefăcătorie de soi superior, rafinată. Însă mult mai scîrboasă decât cea de zi cu zi.

Adevărul din carte ne confirmă cât de „elevată” a fost această prefăcătorie și cu cât de constant s-a manifestat . Iată un amănunt teribil din această carte:

„În 1922, la 50 de ani de la moartea sa, casa lui Avram Iancu din Vidra de Sus a ajuns o ruină, deși era „în proprietatea și în îngrijirea ASTREI” (Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român). Știm asta dintr-o notă de călătorie publicată pe prima pagină a ziarului Viitorul, în 14 septembrie 1922, în cuprinsul căreia este descrisă starea jalnică a casei sale natale. Cu toate acestea, într-o nouă ședință de bilanț, de la sfârșitul lunii septembrie 1923, comitetul de conducere al ASTREI a emis o dispoziție „pentru accelerarea lucrărilor” la Casa Naţională și la Muzeul de la Vidra de Sus. E năucitoare această decizie a ASTREI și pare a fi un act pierdut al unei piese a lui Caragiale, într-o noapte furtunoasă. Însă-i crunta realitate, fiindcă exact așa scrie, negru pe fila îngălbenită, în procesul verbal al ședinței.

Aceeași situație deplorabilă a casei Crăișorului era la sfârșitul lunii iulie 1924, când un inventar făcut de ASTRA releva că „interiorul casei lipsește cu desăvârșire.”

Faptele prezentate în această carte scrisă alert, savuros și captivant, întocmai ca o investigație jurnalistică, este că această „elevată prefăcătorie a elitei ardelene” s-a manifestat prin declamația bombastică și prin nepăsarea cronică a moștenitorilor principali ai lui Avram Iancu. Fie aceștia din familia sa, ori lideri ai elitei culturale și politice ardelene.

Prin cartea lui, Ion Novăcescu trage perdeaua cenzurii, minciunii și prefăcătoriei istorice, ca să vedem realitatea și adevărul tulburător. Iar treaba asta o face bărbătește și fără menajamente. Că, de aceea a pus pe copertă imaginea Crăișorului Apusenilor, ultimă fotografie a Lui în viață pe care nu ne place să o vedem și de care nu vrem să știm că există. Fiindcă această imagine cutremurătoare spune adevărul despre noi, români. Ne spune nouă și lumii cât respect, prețuire și cinstire acordăm celor care se ridică din rândul nostru pentru a lupta pentru libertatea, demnitatea și propășirea noastră.

Să mai spunem că documentare științifică a acestei cărți s-a făcut în fondurile de colecții speciale, în cele arhivistice, precum și în fondurile cu: presa epocii, carte veche românească și memorialistică.

Aparatul critic al cărții citează informații din documente, memorii, presa vremii și cărți publicate acum 100 de ani. Notele de subsol sunt făcute în conformitate cu regulile Academiei Române.

Coperta: Mihai Vlad Guță. Consultanți: profesor Gabriela Novăcescu și Marius Avram.

Acest text are caracter PUBLICITAR

Nici un comentariu

Actual de Cluj