Închide

Contabilă din Cluj condamnată la închisoare pentru înșelăciune după ce a cerut mii de euro ca să intervină la inspectorii antifraudă, a țesut ”un scenariu fabulos”

ActualitateTop News by Actual de Cluj - nov. 15, 2021 0 1281

O contabilă din Cluj a fost condamnată la închisoare cu suspendare pentru tentativă de înșelăciune după ce a cerut mii de euro de la asociații firmei unde presta servicii de contabilitate, chipurile pentru a interveni pe lângă inspectorii antifraudă.

Decizia a fost luată de Curtea de Apel Cluj săptămâna trecută după ce contabila a atacat cu apel decizia instanței inferioare, Judecătoria Cluj-Napoca; instanța de apel a admis apelul doar sub aspectul civil, scutind-o pe contabilă de plata daunelor morale, dar a menținut latura penală.

Contabila a fost condamnată de Judecătoria Cluj-Napoca la un an și trei luni deînchisoare pentru tentativă de înșelăciune, în iulie 2021, după ce contabila a fost reținută și ulterior arestată la domiciliu, din urmă cu un an, în 27 noiembrie, până în 15 ianuaire inclusiv. Aplicarea pedepsei a fost suspendată pentru doi ani și șase luni.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că în cursul lunii iulie 2020, societățile comerciale administrate ori în care au calitatea de asociați persoanele vătămate din dosar au început o colaborare cu inculpata, pentru ca aceasta din urmă, în calitate de expert contabil, să realizeze contabilitatea firmelor respective. În acest context, începând cu luna octombrie 2020, inculpata a acreditat față de persoanele vătămate împrejurarea că, în exercitarea atribuțiilor sale pe linie de contabilitate, a identificat o  serie de nereguli care ar putea atrage inclusiv tragerea la răspundere penală.

În 21 octombrie anul trecut, unul dintre cei doi asociați a fost contactat de către o persoană de sex masculin, care s-a prezentat ca fiind inspector fiscal în cadrul ANAF Oradea, calitate în baza căreia s-a interesat despre situația unor pretinse semnături false de pe unele scripte emise de către societățile persoanelor vătămate, după care i-a solicitat să îi trimită documentele contabile din ultimii zece ani și să-i transmită actualei contabile să-l contacteze telefonic pentru a discuta problema. Fiindu-i prezentată situația ivită, inculpata le-a relatat persoanele vătămate că ”e groasă treab” și că o să aibă probleme, dar că îl cunoaște pe șeful ANAF Oradea și că, dată fiind prietenia dintre persoanele vătămate și logodnicul ei, este dispusă să intervină pe lângă funcționarii publici, pentru ca iminentul control fiscal să le fie favorabil. ”Pentru a capta încrederea persoanelor vătămate, inculpata a contactat telefonic, de față cu acestea, o persoană despre care a lăsat în mod fals să se înțeleagă că ar fi „A_____”, șeful ANAF Oradea, căreia i-a propus să se întâlnească pentru a discuta în legătură cu niște nereguli la actele contabile ale unei verișoare. În plus, în același scop, le-a relatat persoanelor vătămată că a rezolvat o situație similară și pentru logodnicul ei”, se arată în documentele dosarului.

Activitatea de inducere în eroare a persoanelor vătămate a continuat pe WhatsApp:

E complicată treaba dar ceva se poate

Nu putem lăsa f mult că vin peste voi cu echipa de la ei (și) de la pol econ; am (ș)i acolo colegi

Vorb(ș)te (și) cu R___ că el a trecut prin situa(ț)ia grea (ș)i a văzut cum se pune problema (și) reac(ț)iona

În 26 octombrie anul trecut inculpata le-a transmis persoanelor vătămate că situația societăților lor este gravă și că ”e caz de pușcărie”, iar pentru a ”scăpa” este necesar să îi remită între 5.000 și 10.000 de euro per asociat, bani pe care să-i predea mai departe către șeful ANAF Oradea. În decursul zilelor următoare, inculpata le-a prezentat persoanelor vătămate că șeful ANAF Oradea, cu care a purtat o discuție telefonică, ar fi spus că nu dorește niciun ban pentru rezolvarea situației, dar că, pentru scoaterea societăților persoanelor vătămate de pe lista de control fiscal, este nevoie de câte 5.000 de euro pentru fiecare dintre cei 2 inspectori fiscali. Pentru a capta încrederea persoanelor vătămate, o conversație purtată de către inculpată cu pretinsul șef ANAF Oradea a fost pusă pe modul speaker, iar persoanele vătămate au putut constata în mod nemijlocit consistența aspectelor anterior prezentate.

În 27 noiembrie anul trecut Poliția a prins-o pe contabilă în flagrant, în momentul remiterii sumei de 10.000 de euro de la unul dintre cei doi asociați, persoane vtămate în proces. Totodată, instanța a reținut că societățile comerciale administrate ori în care sunt asociate persoanele vătămate nu figurau ca având planificate acțiuni de inspecție fiscală sau controale fiscale, iar directorul adjunct al Direcției Regionale Antifraudă Fiscală Oradea, chemat ca martor în proces, a declarat că nu a fost solicitat niciodată de către inculpată să rezolve favorabil situația unor controale financiare, că vocea care apare pe înregistrarea audio ascultată în cadrul audierii nu îi aparține, dar și că nu există angajat niciun inspector cu numele menționat de femeie.

Audiată, femeia a recunoscut acuzația, respectiv că a construit un scenariu mincinos, în încercarea de a determina persoanele vătămate să-i achite suma de 10.000 euro, pe care acestea din urmă o datorau pentru serviciile de contabilitate prestate. În plus, aceasta a mai declarat ”este adevărat că am spus că o să intervin la ANAF, dar eu nu am avut niciodată această intenție. Regret din suflet ceea ce am făcut, dar nu m-am gândit că o să aibă astfel de consecințe”.

În faza de judecată, inculpata a declarat, în esență, că recunoaște că a creat un scenariu mincinos în vederea inducerii în eroare a persoanelor vătămate, în condițiile în care nu avea cunoștință ca societățile administrate ori în care erau asociate acestea din urmă să fi fost planificate pentru control fiscal, dar că a procedat în acest mod pentru a dobândi un folos just, respectiv sumele de bani care i se datorau pentru serviciile contabile prestate. În continuare, aceasta a declarat „Văzând că persoanele vătămate profită de mine și umblă cu vicleșuguri, le-am spus că urmează un control din partea ANAF. Nu am avut niciodată intenția de a interveni la ANAF. Întrucât nu au plătit sumele pe care mi le datorau, am ajuns în situația de a plăti în avans ca să lucrez”. În plus, la întrebarea reprezentantei Ministerului Public „Dacă controlul chiar uma să aibă loc și dacă a vorbit cu presupuși angajați din cadrul ANAF pentru a evita controlul?”, inculpata a reiterat că nu era planificat un control, a vrut doar să sperie persoanele vătămate și nu a vorbit cu funcționari publici din cadrul ANAF.

Instanța a reținut însă, prin extrase de cont, că femeia își primise banii pentru serviciile prestate.

Totodată, inculpata a susținut că neregulile identificate la societățile persoanelor vătămate nu au fost inventate, ele există și sunt de natură să atragă inclusiv tragerea la răspundere penală.

Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de înșelăciune e de închisoare între un an și cinci ani iar tentativa se pedepsește cu jumătate din aceasta, între șase luni și respectiv doi ani și cinci luni de închisoare. Instanța a apreciat că o pedeapsă orientată spre minimul special ”ar fi vădit disproporționată și ar echivala cu încurajarea tacită a autorilor acestor infracțiuni cu impact social deosebit, la săvârșirea unor fapte similare” astfel că a dat o pedeapsă orientată spre medie, cu suspendare. ”În acest sens, instanța a considerat că pentru a stimula eforturile de autoeducare și de responsabilizare ale inculpatei, având în vedere toate circumstanțele personale ale acesteia, deja indicate, este suficientă suspendarea executării pedepsei. Astfel, instanța a concluzionat, din datele existente în cauză, că săvârșirea infracțiunii este un eveniment izolat în viața inculpatei.”

Instanța de apel a precizat că inculpata a creat un ”scenariu fabulos și fraudulos” pentru a primi banii.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare