Închide

Construcții pentru generația următoare. Arhitecți de locuințe, spații publice, spitale, grădinițe și școli despre cum ar trebui să arate proiectele pentru copii -via economedia.ro

ActualitateAdministrație by Kristina Reştea - iun. 01, 2022 0 106

Geam „până jos”, balansoar, „senzor de om”, balcon (mare) și loc de instalat mușcate – sunt câteva dintre indicațiile esențiale de locuire pe care un arhitect le-a primit de la unul dintre clienții săi.  Un foarte tânăr „client” – de 8 ani, care știe precis cum ar trebui să arate locul său din casă.  Spațiile de locuit pot fi adaptate oricăror vârste, iar cele comune de joacă ar trebui să fie esențiale în noile proiecte rezidențiale, chiar dacă dezvoltatorii nu le consideră direct aducătoare de profit, spun specialiștii în dezvoltare urbană. Cât despre spațiile de educație, sănătate, sport – toate acestea pot fi create astfel încât să respecte bugete, dar și pe principalii lor utilizatori: copiii. Câțiva arhitecți care au lucrat, lucrează sau supervizează proiecte de locuințe, parcuri, spații publice, creșe, grădinițe, spitale și școli au explicat pentru economedia.ro cum ar trebui gândite, create și pregătite aceste spații.

Cum construim pentru copii?

În cadrul proiectelor, există această preocupare pentru nevoile copiilor și solicitările beneficiarilor sunt din ce în ce mai detaliate”, spune arhitecta Daniela Maier, președinte al filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România și destinatara desenului precis de mai sus.

„Când proiectezi pentru copii, este foarte important să încerci să privești spațiul din perspectiva lor. Scara obiectelor, materiale, texturi, culoare, grade de intimitate… sunt detalii pentru care este important să discuți cu beneficiarul direct, chiar cu cel mic și, dacă se poate, în limbajul ce-i este familiar. Eu primesc schițe, desene, fotografii, desene animate, poezii, flori, fluturi….tot felul de detalii care sunt importante pentru cel mic. Țin cont și de faptul că vor crește, prea repede din perspectiva noastra, și încerc să ofer posibilitatea adaptării spațiului diferitelor etape de creștere”, explică Daniel Maier, care vorbește și despre câteva elemente care pot îngreuna procesul.

„Atunci când vorbim de spațiul public sau de funcțiuni în care copiii sunt îngrijiți, educați, antrenați este puțin mai greu să „mediezi” partea legislativă, bugetul și expectanțele beneficiarilor. Totuși, proiectele găsesc de cele mai multe ori materiale și soluții adaptate spitalelor, școlilor sau sălilor de antrenament. De cele mai multe ori, greșim atunci când impunem standarde estetice unor spații care trebuie să fie dinamice, flexibile din punct de vedere funcțional, dar totuși sigure și incluzive. Orice detaliu funcțional sau estetic care sporește aceste caracteristici este justificat pentru proiect”, consideră Maier.

Noile construcții rezidențiale

Spațiile dedicate copiilor ar trebui să fie esențiale în noile dezvoltări rezidențiale, subliniază Claudiu Salanță, architect șef al județului Cluj și membru și în Comisia de Urbanism a municipiului Cluj-Napoca. Acesta spune că, în ultimii ani, încurajează dezvoltările urbane care propun spații comune dedicate întâlnirilor intre membri comunității – locul de joacă este în centrul atenției

„Copiii reprezintă elementul esențial în coagularea unor comunități, așa că, implicit, rolul spațiilor urbane sau rurale dedicate acestora trebuie să aibă o importanță aparte. Aici mă refer la spațiile de joacă si dotările de învățământ. În ultimi ani, încurajez dezvoltările urbane care propun spații comune dedicate întâlnirilor intre membri comunității și locul de joacă este in centrul atenției. Asemenea spații destinate copiilor asigură nevoia de socializare și duc la dezvoltarea unor relații interumane care coagulează o comunitate. Scopul, mai ales în noile dezvoltări rezidențiale, este de a uni comunitatea de copii, oferindu-le spații de joacă unde să se înfiripe prietenii, dând astfel forța comunității”, explică Salanță.

Cu toate acestea, în marile piețe rezidențiale, cuprinse de febra imobiliară, dezvoltatorii nu sunt foarte interesați de integrarea în proiect a unor spații publice sau, de altfel, a oricăror alte funcțiuni care folosesc metri pătrați altfel decât pentru a fi integrați în apartamente care se vând. „La început, pentru astfel de dotări, a fost nevoie de încurajare multă. Acum apar tot mai frecvent. Colegii se adaptează repede la cerintele comisiei”, spune Salanță.

Ansamblu de case in localitatea Gilau, Cluj. Exemplu de “asa da” in mediul rural. Foto: Claudiu Salanta

Acesta menționează că arhitectura spațiilor destinate copiilor reprezintă un program de arhitectură complex și un aspect important ține de elementele de siguranță, pe lângă creativitatea care merită pusă în joc în astfel de proiecte.

„Cred că reușita stă în privirea spațiilor de la nivelul și prin prisma unui copil. Spațiile sunt văzute si percepute altfel de la înălțimea unui copil față de înălțimea unui adult și lucrurile trebuie să fie primitoare și interesante din perspectiva aceasta, a copilului. Și atunci discutăm de scări adaptate, de mobilier, de gabaritul spațiilor și de cum reușești să le imaginezi ca spațiu de joacă, de învățare, de cultură destinate celor mici. Un alt aspect important este siguranța spațiilor destinate copiilor si atunci este necesară adaptarea balustradei la scări, elemente de siguranța la ferestre și uși, parapet de siguranță la ieșirea în spațiul public, ca să enumăr câteva exemple”, menționează arhitectul Claudiu Salanță.

Spitale cu lei

O atenție specială e alocată spațiilor medicale. La Cluj, un astfel de proiect mult așteptat este cel al unui spital monobloc pediatric. Consiliul Județean a lansat un concurs de soluții pentru ca un juriu să găsească cea mai potrivită soluție, iar anul trecut s-a identificat și firma de arhitectură care va proiecta viitorul centru, de fapt o asociere – Planho Consultores SLP, Professional Limited Company și 4B Consultanță Arhitectură SRL. Concursul a captat atenția arhitecților: s-au depus aproape 30 de oferte pentru această competiție. Arhitectul șef al județului Cluj a fost membru în acest juriu și explică în ce fel ar trebui gândit un astfel de proiect.

„În cadrul proiectelor de sănătate pentru copii este important să găsești o scară a lucrurilor care să le facă mai prietenoase, venirea la spital fiind un eveniment cu un impact emoțional. În vederea diminuării impactului, este important ca spațiul să fie gândit drept unul interesant, prietenos și aici poveștile pot să joace un rol. De exemplu, putem să avem, de la receptia în clădire, un animal care desemnează sectia la care trebuie sa ajungă si copilul trebuie să urmeze urmele leului (desenate pe podea) spre secția de cardiologie sau urmele maimuței spre secția de pneumologie. Aceste mici elemente de design au un impact mare asupra experienței copiilor în spațiul respectiv. De asemenea, spațiile medicale trebuie să asigure și nevoia de joacă a copiilor, bineînțeles în condițiile de siguranță sanitară specifice unui spital”, menționează Salanță.

Arhitectura spațiilor educative și noile povești

Arhitectura spațiilor în care ne cresc copii are rol esențial în formarea lor, consideră arhitectul Silviu Aldea, de la Atelier MASS, birou cu proiecte de spații publice, dar și de creșe și grădinițe.

„În viziunea noastră, spațiile formează mintea copilului și sensibilitatea sa. Arhitectura contribuie în mare măsură la viziunea despre lume, de aceea creăm spații neutre, care să nu fie încărcate de elemente prea bine definite, tocmai pentru a lăsa imaginația bogată a copilului să creeze o poveste nouă în fiecare zi. Spațiul este astfel adaptat și tranziției de la o vârstă la alta. Lucrăm însă cu elemente esențiale – spațiul, forme, lumina naturală abundentă și relația cu natura. Acestea creeaza premisele unui mediu educativ optimist, care invită la aventură, exploare și dezvoltare a abilităților intelectuale și afective”, consideră arhitectul Silviu Aldea.

Biroul a lucrat și la proiecte pentru concursul pentru Spitalul Monobloc de Copii Cluj și la cel pentru Liceul Bălcescu.

De asemenea, este o provocare și faptul că avem de-a face cu programe sociale, de unde responsabilitatea de a administra eficient fondurile publice, astfel că trebuie să creezi o arhitectură remarcabilă, cu elemente simple și finisaje relativ simple”, adaugă Aldea.

Jocul e caracteristică centrală în proiectele care au în centru copii, spune arhitectul Ferencz Bakos, care a lansat recent Locuire.ro, o platformă care își propune să educe publicul pe teme care țin de arhitectură, urbanism și construcții.
„Cred că cel mai important lucru, pe lângă siguranța în exploatare, este jocul formelor și al culorilor, jocul luminii și al umbrelor. Construcțiile care se adresează copiilor trebuie să le incite curiozitatea, să fie cât mai interactive și senzoriale”, conchide Bakos.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.