O propunere pentru introducerea în intravilan a unei suprafețe de peste 1,7 hectare din zona Mihai Viteazu – Cheile Turzii pentru amenajarea unei parcări și a unei zone de restaurante și chioșcuri de alimentație publică aproape de rezervația Cheile Turzii a fost prilej la comisia de urbanism a județului să se ia atitudine asupra viitorului zonei. Proiectul, aflat în faza studiului de oportunitate, aparține Atelier Crom și e coordonat pe partea de urbanism de arhitectul Ștefan Marina iar beneficiarul este I&C Transilvania Construcții, proprietarul terenului. Arhitecții din comisie s-au arătat nemulțumiți de proiect și au arătat că el nu face decât să deprecieze peisajul din chei.
Arhitectul Ștefan Marina cel care a coordonat proiectul pe partea de urbanism și arhitecta Bianca David, cea care a făcut proiectul pentru a reglementa comerțul, partea de alimentație publică și parcare la intrare în rezervația Cheile Turzii au încercat să convingă comisia de urbanism a județului la ședința că inițiativa este una benefică pentru zonă și că va duce la rezolvarea situației dezastruoase din această zonă. Acum, în cheile Turzii, comerțul și parcare se derulează după bunul plac al oamenii, nu există utilități, nici măcare unitățile de alimentație publică din zonă nu oferă condiții decente turiștilor.
Intenția este de a se introduce în intravilanului localității Mihai Viteazu a unei suprafețe de peste 1,7 hectare din zona Cheile Turzii și aceasta să fie reglementată în așa fel încât să se amenajeze un drum de acces, o parcare și zone pentru comerțul artizanal sau unități de alimentație publică. Proprietarul terenului este I&C Transilvania Construcții. Arhitecții au făcut și o serie de simulări grafice pentru proiect: cu o zonă de parcare cu acces controlat, o zonă pentru comerț cu loturi închiriabile pentru amenajarea de chioșcuri și a uneia cu loturi pentru terase de alimentație publică, la fel de închiriat. S-a propus și reglementarea construcțiilor provizorii dar și a unei alei de acces pentru vizitatori, a unor accese care să deservescă funcțiunile de alimentație publică, amenajarea de locuri de joacă care să deservească viitoarele restaurante din zonă, facilitarea zonei cu utilități conforme: grup sanitar cu bazin vidanjabil, puțuri de captare pentru apa potabilă, iluminat de incintă.
(obervații pe planșe privind proiectul)
„În prezent, parcarea se realizează pe terenuri private, neamenajate în acest scop și/sau pe drumurile publice de acces în zonă, generându-se astfel probleme de trafic. Este imperativ necesară reglementarea unor zone dedicate parcărilor de autoturisme și autobuze turistice, precum și a căilor interne de acces la parcări. În prezent, comerțul cu amănuntul specific zonelor de acces în Cheile Turzii se realizează în gherete improvizate, edificate fără o bază legală și fără autorizații de construire sau de funcționare specifice. Înfățișarea acestui amalgam de improvizații este deplorabilă și aduce un minus aspectului general al zonei. De asemenea, lipsa infrastructurii edilitare conduce la situații nedorite și inoportune pentru că fiecare operator economic își gestionează asigurarea utilităților după cum consideră de cuviință (amplasare generatoare de energie electrică cu motoare termice / racord ilegal la rețeaua de energie electrică din zonă / amplasare rezervoare insalubre pentru asigurarea apei / etc.). Subliniem factul că activitățile desfășurate în aceste amplasamente au caracter turistic, iar impunerea unor criterii estetice și funcționale pentru construcțiile edificate în acest scop nu pot decât să genereze o creștere sănătoasă și organică a activităților, în acord cu frumusețea naturală a reliefului. Considerăm necesară zonificarea clară a amplasamentelor în care se desfășoară activități comerciale cu caracter turistic, inclusiv cu impunerea unui standard unic de construire pentru spațiile comerciale. Implementarea unui astfel de regulament este oportun în vederea uniformizării și minimizării accentelor reliefului antropic, precum și pentru maximizarea impactului reliefului natural asupra turiștilor. În prezent, în ciuda afluxului zilnic de persoane în perimetrul turistic Cheile Turzii, nu există zone dedicate nevoilor igienico-sanitare personale. Sunt inevitabile situațiile neplăcute prin care perimetrul este viciat, din motive de necesități fiziologice umane. Considerăm absolut necesară reglementarea unor spații dedicate nevoilor sanitar-igienice, inclusiv rezolvarea aspectelor privind asigurarea infrastructurii edilitare și a utilităților necesare acestora. Lipsa unui control strict asupra activităților pseudo-turistice care afectează negativ relieful natural în perimetrul Cheile Turzii. Dezorganizarea generalizată din zona protejată a rezervației naturale Cheile Turzii conduce la comportamente reprobabile precum: utilizarea vehiculelor de tip Quad –ATV –Bike Motocross pentru activități de agrement care includ escaladarea versanților cu destinație de pășune, și alte zone dealtfel protejate prin regulamentul rezervației naturale. Acest tip de activități lezează integritatea naturală a zonei, produc poluare precum și disconfort fonic major turiștilor. Considerăm că odată cu reglementarea, urbanizarea și re-organizarea adecvată a zonelor afectate, acest tip de comportament se va diminua și va dispărea, pe fond de acceptare la nivel subconștient al regulilor, în paralel cu o asumare mai hotărâtă a activităților de control ale organelor abilitate”, au arătat proiectanții și în studiul de oportunitate.
Demersurile arhitecților au fost în zadar. Atât arhitectul șef al județului Claudiu Salanță cât și ceilalți specialiști din comisie au arătat că propunerea nu va aduce decât deservicii peisajului și zonei. Arhitectul Vlad Negru a arătat că propunerea depreciază peisajul și că i se pare deplorabil să apară suprapuse coloane de fum de la mititei peste imaginea impunătoare pe care o au Cheile Turzii. L-au susținut și colegii Octav Olăneascu sau Ana Horhath din comisie. Salanță a arătat și el că accesul auto spre viitoarea zonă de restaurante n-ar trebui să existe
Arhitecții din comisie au propus reglementarea zonei din Cheile Turzii printr-un concurs de soluții.
Marina a spus că va ține cont de toate observațiile dar și că el nu a fost de acord cu a propune chioșcuri pentru comerț în această zonă. Arhitectul a mai încercat să convingă specialiștii că în așteptarea unui concurs de soluții care durează foarte multe de la lansare până la punerea în practică a soluției Cheile se vor degrada și mai tare.
În schimb, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, cel care a condus ședința de urbanism a susținut opinia specialiștilor. Proiectul a primit aviz negativ în comisie. Tișe a spus că la nivelul CJ Cluj se va analiza organizarea unui concurs de soluții finanțat cu bani din bugetul județului pentru a obține un concept unitar.
Anul trecut, specialiștii din vechea Comisia de Urbanism a Județului Cluj au fost chemați să își dea cu părerea privind abordarea față în față cu propunerile privind funcțiunile de turism în zona rezervației Cheile Turzii. Arhitectul județului, Claudiu Salanță, a promis atunci că va încerca revizuirea documentației de urbanism a zonei, după ce arhitecții din comisie au specificat că obiectivul turistic merită un proiect de amenajare și de accesibilizare.
Detalii: De ce are nevoie rezervația Cheile Turzii și care e viitorul pensiunilor dorite în zonă
Cheile Turzii, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Cluj, sunt administrate de serviciul Salvamont, din administrația Consiliului Județean Cluj. Anul trecut s-au reparat cele patru poduri de peste râul Hășdate și s-a reușit ca toate să fie dotate cu structură de susținere metalică. Totodată, la intrarea în Rezervația Naturală ,,Cheile Turzii” dinspre localitatea Petreștii de Jos, se află în proiect amenajarea unui nou pod peste râul Hășdate, al cincilea, punte ce va face legătura între cele două trasee turistice de creastă – cel drept și cel stâng – de deasupra defileului.
sursa foto: https://consilierturism.ro/
Nici un comentariu
Scrie un comentariu
Luminiţa Silea
Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014.
A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.
