Echipa Băncii Mondiale lucrează deja la Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2027-2030 a orașului Cluj-Napoca și are în plan să facă o strategie scrisă cu cei din Cluj, după cum a anunțat expertul Marius Cristea.

La prima dezbatere on-line inițiată de Primărie pentru a prezenta dezideratele de regenerare urbană în cartierele orașului, cu bătaie și în comunele limitrofe Clujului, clujenii au formulat mai multe recomandări pentru ca lucrurile scrise pe hârtie să se transforme în proiecte făcute cu adevărat pentru locuitorii cartierelor din municipiu.

Primăria a inițiat o primă dezbatere pentru a arăta publicului ghidurile de regenerare urbană propuse pentru a schimba fața tuturor cartierelor socialiste din Cluj-Napoca. Expertul de la Banca Mondială, Marius Cristea, a spus că SIDU 2021-2030 va fi realizată prin implicarea clujenilor, construită pe lucrurile bune care există deja în oraș, ținând cont de avantajele strategice deja stabilite în strategia orașului – inovație, universitate, participare.

30 de orașe au luat modelul bugetării participative inițiat de Cluj-Napoca. Multe nu au reușit să ducă la bun sfârșit procesul.

Marius Cristea spune că s-a luat pulsul comunității înainte de pandemie în ceea ce privește proiectele pe care clujenii le consideră prioritare pentru dezvoltarea comunității. Potrivit topului rezultat, pe prima poziție este nevoia de investiții în spitale, pe locul al doilea este nevoia de salarii bine plătite, iar pe locul trei este nevoia de spații verzi, publice, spații dintre blocuri modernizate. Apoi, clujenii își doresc noi locuri de parcare, modernizarea infrastructurii educaționale, străzi modernizate, termoizolarea blocurilor, sistem modern de transport public, infrastructura pentru bicicliști sau reabilitarea clădirilor din zona centrală.

„Avem deja o pagină de Facebook pe care ne propunem să o folosim activ și să interacționăm cu comunitatea. Este și un lucru la care visez, ca orașul Cluj să devină un centru urban cu cei mai mulți ambasadori, și aici mă refer la oameni care să facă reclamă orașului”, a spus printre altele Cristea.

Ovidiu Cîmpean, director în Primărie și coordonatorul Centrului de Inovare și Imaginație Civică în cadrul căruia se organizează dezbateri, a explicat că intenția municipalității este de a ajunge în cartiere cu proiecte de spații publice de calitate pentru care să se atragă cât mai multe finanțări europene.

În acest sens, în cadrul SIDU 2021-2030 au fost elaborate o serie de ghiduri cu principii de care să se țină cont la modernizarea cartierelor socialiste ale Clujului și să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor. De aceastea s-a ocupat o echipă de arhitecți coordonată de Vlad Rusu și Octav Olănescu.

Aceștia aplică deja principiile din ghid în proiectul noului cartier din Sopor, cartier pentru care au câștigat un concurs de soluții inițiat de Primăria Cluj și care urmează să fie planificat de la 250 de hectare de terenuri private.

Olănescu a explicat că prin ghiduri se propune o ierarhizare a spațiului public din cartiere prin fixarea unor culoare ecologice de spații verzi și configurarea unor insule urbane pentru locuitori în proximitatea locului unde aceștia locuiesc, insule  cu mobilier urban îmbunătățit, iluminat arhitectural, iluminat pentru pietoni, panouri de afișaj și facilități pentru persoane cu dizabilități. „Orașul trebuie perceput la nivelul pietonului, al transportului în comun și al mobilității alternative. Iar oamenii trebuie să aibă toate facilitățile la 200-400 de metri de mers pe jos față de locuință”, a spus arhiectul.

El a prezentat și un studiu privind o eventuală regenerare urbană a zonei centrale a celui mai mare cartier al Clujului, Mănăștur și a oferit două exemple de revitalizare a unor intesecții cheie, prin reconfigurarea spațiului, fără reducerea suprafeței pentru trafic și plantarea de perdele verzi.

(Intersecție Primăverii – Izlazului)

(intersecție Calea Florești – Primăverii)

Arhitectul Vlad Sebastian Rusu a spus că a cartografiat toate cartierele orașului, inclusiv comunele limitrofe și a propus în fiecare caz măsuri de regenerare urbană a acestor zone. S-au propus coridoare pietonale atât la nivelul Someșului cât și a pârâurilor Nadăș, Țiganilor sau alte cursuri de apă din Cluj, coridoare care să fie asumate atât de Primăria Cluj-Napoca cât și de primăriile comunelor învecinate Gilău, Florești sau Baciu. Rusu a recomandat necesitatea întocmirii unui studiu Masterplan – Sistem integrat verde la nivelul Municipiului Cluj-Napoca, care să identifice rezerva de spațiu verde sau de potențial spațiu verde de care municipiul dispune și să discteze felul în care aceste zone verzi să fie interconectate și amenajate pentru oameni. De asemenea, a sugerat necesitatea stopării dezvoltării necontrolate cu blocuri în comunele limitrofe.

În cadrul prezentării, Rusu a prezentat o serie de propuneri de regenerare a cartierelor Mărăști și Dâmbul Rotund. În cazul cartierului Mărăști s-a recomandat reamenajarea zonei cu Piața Mărăști și un concurs de soluții pentru reamenajarea Canalului Morii. De asemenea, în cazul pîrîului Nadăș s-a avansat necesitatea unificării proiectelor deja pregătite de investitori și dezvoltarea unui culoar ecologic velo și pietonal. S-a reluat și un proeiect mai vechi de relocare a autogării în zona Gării și a magazinul Dedeman.

Ambii arhitecți au arătat că pentru regenerarea cartierelor din Cluj e nevoie de PUZ-uri de regenerare, însă diferite de cele făcute până acum de Primărie cu scop precis, acela de a face parkinguri. Modelul propus este cel din cartierul Sopor, cu reorganizarea zonelor centrale din cartiere, crearea și interconectarea culoarelor ecologice, reorganizarea culoarelor pietonale, a zonelor cu servicii, a transportului în comun, a locurilor de parcare, dar și a spațiului public și privat dintre blocuri. Oamenii trebuie să aibă la 400 de metri (5 minute de mers pe jos) toate serviciile.

Prezentarea a fost extrem de lungă, aproape 2 ore. Cei care au participat au formulat și o serie de recomandări pentru Primărie și echipa care lucrează la SIDU, tocmai pentru ca regenerarea urbană să producă efecte.

Arhitectul județului a subliniat necesitatea ca principiile formulate în ghiduri să fie implementate și în zona metropolitană, de la Gilău la Iclod, tocmai pentru ca în toate documentațiile de urbanism să se asigure zone verzi și conectarea lor,dar și un culoar ecologic la nivelul Someșului și al celorlalte cursuri de apă. „Aici trebuie să ajungem, ca toată lumea să respecte aceleași reguli, toate comunele din zona Metropolitană. Dacă ne uităm la Florești, acolo trebuie dat tonul. Este un parc de 9 hectare cu proiect anunțat și pentru el ar trebui făcut un concurs de soluții. Trebuie ajutate și aceste administrații ale comunelor învecinate să împărtășească aceleași principii ca și Cluj-Napcoa. Dotările publice urbane trebuie să existe și acolo”, a spus Salanță.

Cîmpean a spus că dezideratul poate fi pus în practică prin corelarea SIDU cu Planul Integrat de Dezvolatre Urbană al Județului Cluj, document la care se lucrează, de asemenea, cu specialiștii Băncii Mondiale.

Arhitectul Dan Clinci a semnalat faptul că lista de avantaje și oportunități pe care Clujul le are, de la nivelul de viață ridicat la celelalte aspecte, pot foarte bine să se transforme în riscuri. „Calitatea vieții poate fi foarte ușor pierdută prin supraîncărcare. Trebuie avut în vedere spațiul orașului ca loc de întâlnire. Acesta este câștigul din ultimii ani, că oamenii au învățat să comunice și să se întâlnească la diferite evenimente, să calce iarba. Faptul că vrem să ne facem orașul frumos nu este de ajuns, cred că trebuie să ne facem orașul utilizat, în loc să îl facem ceva de admirat, de vizitat. Să avem în vedere utilizarea spațiului public ca unul funcțional. Dau exemplul Pieței Unirii, unde s-a protestat că s-a renunțat la spațiul verde în favoarea pavajului,dar unde spațiul e multifuncțional și folosit. Am trecut ieri pe Parâng, pe lângă un spațiu în care jucam fotbal în copilărie. Acum este îngrădit”, a spus arhitectul.

Arhitectul Eugen Pănescu a mai semnalat că ghidurile propun și reiau sau propun idei care s-au dezbătut intens în oraș în ultimii 15 ani, dar că trebuie să se meargă mai departe pentru a se genera efecte. „Legătura între ceea ce se întâmplă în Cluj-Napoca și comunele învecinate nu există. Trebuie să înțelegem ce a împiedicat și ce împiedică colaborarea, pentru că există potențial, dar fără asta nu va exista și funcționalitate pe viitor. Ar trebui să ne  imaginăm o posibilitate de coordonare și impunere de prevedere de reglementare peste codul administrativ. Am văzut aici tratat Floreștiul ca un cartier și poate nu își dorește acest lucru. Apoi, PUG-urile Chinteni și Florești au același autor și nu au niciunul dintre principiile prezentate aici, ci doar încurajează consumul speculativ de suprafețe cu pedala apăsată mai rapid ca în municipiu. Regenerarea este un cuvânt bun, dar trebuie definită la fel ca reparcelarea, restructurarea. Cred că e bine ca ele să fie separate. Cartierele socialiste nu sunt terenuri agricole care devin cartiere, ci zone în declin care trebuie combătute prin metode care implică locuitorii și prin dezbateri reale, nu pe aplicații. Noi am făcut un ghid în acest sens pentru Minister și îl punem la dispoziție bucuroși. Clujul are probleme mari la permisivitatea vieții. Se trăiește mai scump, social mai rău. Politicile publice locale ar trebui îndreptate pentru accesibilizarea spațiilor de locuit și e nevoie de o metodologie mai ancorată în realitate”, a spus Pănescu.

Cîmpean a intevenit și a spus că la finalul SIDU Clujul va avea o strategie de locuire.

Alt cetățean, Florin Covaciu,  a cerut Primăriei acces la terenurile de sport publice pentru sportivii de performanță.

Ștefan Teișanu, directorul Asociației Centrul Cultural Clujean (din care și Primăria e parte) a atras atenția că e nevoie de urbanism participativ, de consultarea celor din cartiere dar și a elevilor și studenților în ceea ce privește spațiul public. „Clujul e recunoscut pentru calitatea vieții culturale. Într-un top internațional suntem mai sus de mijlocul categoriei noastre de populație, peste Bilbao, Cordoba, Salonic și foarte aproape de orașe ca Liverpool, Gratz. De aceea avem nevoie de spații culturale. Noi avem un proiect cu primăria de prim HUB, dar e nevoie de spații pentru Filarmonică, Centru de Artă Contemporană, dar și de centre culturale care să fie create în cartierele orașului”, a recomandat Teișanu.

Bianca Muntean, coordonatoarea Clusterului IT, a susținut corelarea proiectelor de infrastructură locală cu ceea ce se întâmplă la nivel economic, de la sediile de firme, la angajații acestora. „Simt nevoie unui centru de inovare digitală în Cluj, cu o parte de showroom pentru cetățeni, unde să se prezinte soluții inovative și oamenilor”, a spus Muntean.

Ana Tămaș a susținut să trebuie să existe un echilibru social la nivelul proiectelor implementate de primărie și a încurajat măsuri de integrare a muncitorilor din alte țări veniți să muncească în Cluj.

Președinta Filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților, Daniela Maier, a militat pentru implicarea comunității. „Altfel rezultă spații lipsite de identitate. Avem unealta care este arta și multe modele de urbanism tactic care pot fi folosite, altfel prezentăm cum am mapat spațiile cu repere vizuale și fizice și nu avem ritmuri sociale. Acestea dau rețetele de amenajare pentru diferite spații”, a menționat arhitecta.

„Nu e o mapare cu privirea arhitectului. Noi am avut la baza ghidurilor o zestre. Un studiu făcut de Ana Bulai, un studiu sociologic generat de Banca Mondială care a produs niște concluzii. Nu am propus de capul nostru”, a replicat Vlad Rusu.

Natalia Ciobanu a cerut ca spațiile publice să devină funcționale iar comunitatea să fie încurajată să și le asume, să le îngrijească.

Eniko Vincze a adus în discuție necesitatea unei strategii de locuire pentru Cluj-Napoca. „Trebuie să nu vedem problema locuirii doar pentru categoriile defavorizate. Clujul are probleme de aglomerare și prețuri mari la locuințe care pun probleme tuturor categoriilor. Chiar dacă ne mândrim cu un salariu mediu de 3800 de lei, 400-500 de euro chirie lunar este foarte mult. Nici chiar propunerile formulate ca să existe 20% locuințe accesibile și 5% locuințe sociale nu sunt suficiente”, a spus Vincze.

Marius Cristea de la Banca Mondială a anunțat că s-au alocat cele mai multe resurse pentru partea de regenerare urbană dar și pentru locuire. „Acum punem pe hartă aceste date și vom avea un grafic pentru fiecare cartier”, a spus Cristea.

sursa foto Cover: Sergiu Răzvan

Luna aceasta, Primăria și-a mai propus să facă în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică încă trei dezbateri pe tema rezilienței urbane dar și două prezentări de proiecte privind amenajarea unei păduri parc în Făget sau a unor coridoare pietonale în cartierul Grigorescu.

Ce proiecte mai pregătește orașul. Urmează o lună cu dezbateri on-line la Centrul de Inovare și Imaginație Civică

Toate dezbaterile  sunt parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

Proiectul are două componente:
– design-ul, dezvoltarea si implementarea unui sistem electronic de digitalizare și simplificare a serviciilor publice oferite cetățenilor Municipiului Cluj-Napoca prin implementarea funcționarului public electronic si virtual – ANTONIA.
și
– utilizarea Centrului de Inovare și Imaginație Civică în planificarea strategică a proceselor de inovare socială, pentru creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor oferite cetățenilor municipiului Cluj-Napoca.

Nici un comentariu

Actual de Cluj