Clujul, văzut din juriul TIFF. Ce cred oaspeții din afară că îi lipsește orașului-gazdă de festival pentru a se transforma în platou de filmări
ActualitateFestivalFilmTop News by Kristina Reştea - iun. 09, 2017 0 636
De la precedenta ediție TIFF, organizatorii vorbesc tot mai mult despre cum orașul gazdă de festival ar putea să se transforme în ceva mai mult decât un oraș al cinefililor: să devină și un oraș al cineaștilor. Nu doar să se vadă filme la Cluj, ci și să se producă sau să se filmeze aici. Ce cred oamenii din industria filmului despre o astfel de direcție? Specialiști din lumea filmului chemați să facă parte din juriul competiției TIFF au vorbit la Cluj despre Cinema și Industrie.
Soluția pentru a încuraja producția de film ține de reglementări legislative și stimulente în ceea ce privește taxele, spune Elizabeth Karlsen, cea care a pus bazele casei de producție Number 9 Films (care a produs filme precum Carol sau a coprodus Youth al lui Paolo Sorentino). „Acesta ar fi un stimulent pentru industrie. Talentul e aici, aveți echipe tehnice, aveți povestitori„, spune Karlsen. Potențial de talent există cu siguranță, din câte spun cei din industrie – producătorul Muhi Andras (a cărui producție Despre Trup și Suflet a câștigat recent Ursul de Aur la Berlin) amintește că el are deja contacte cu producători români și că lucrează cu oameni de Film de aici. Regizorul Marian Crișan spune și el că importantă pentru impulsionarea cinematografiei e legislația. „Trebuie schimbat ceva cu legea cinematografiei. Am filmat trei filme în această parte a țării, fără ajutor sau stimulente din partea legislației. Dar am filmat aici și am folosit echipe locale. Cinema-ul e și despre spații, poți filma oriunde în România, dacă vrei, și în Cluj. E despre entuziasmul tău de a face filmul, nu despre bani. Poți deja filma în Cluj, multe filme se filmează în Transilvania, inclusiv filme internaționale. Avem nevoie de mai mult ajutor legal. Cienema-ul e deja aici”, spune Crișan. Acesta a încurajat și ideea unui fond regional, despre care organizatorii TIFF vorbesc deja de doi ani. „Ar fi grozav să ai un fond regional, ar ajuta să ai un fond regional pentru a organiza filmări în zonă. Asta chiar dacă nu vor fi fonduri mari, dar atât cât să ajute echipele să lucreze aici”, a spus Crișan. Geoff Andrew a mai subliniat o dată importanța pe care cinematografia o poate avea pentru România. „Politicienii ar trebui să aibă în minte uriașele realizări ale cinemaului din ultimii ani, lumea se uită la România și aplaudă faptul că o națiune cu resurse limitate are rezultate grozave, ar trebui să fie atenți la laudele cinema-ului românesc„, a completat Andrew.
Vezi și:
Ce șanse are Clujul să devină un nou centru de producție de film? Pariul președintelui TIFF și stadiul proiectelor conectate la industrie
Membrii juriului nu au voie să spună prea multe despre filmele din competiție, înainte de decernarea premiilor, dar au dezvăluit totuși câteva dintre impresiile generale despre selecția de filme de competiție din 2017.„La orice selecție ai filme care îți plac mai mult decât altele, au fost 3 sau 4 descoperiri foarte interesante. E o selecție foarte variată, nu doar din perspectiva țărilor de unde vin, ci și ca stil – sunt drame, comedii, filme experimentale sau convenționale”, spune Geoff Andrew. Acesta s-a declarat un mare susținător al cinema-ului românesc. „Pentru că e grozav, e unul dintre cele mai interesante din lume. Uneori țările trec printr-o perioadă bună, dar România face de peste zece ani filme bune cu resurse puține. România, faci lucruri grozave!”, a fost mesajul lui Andrew. „E o plăcere să vezi filme noi și, în munca mea, e chiar crucial. E un standard impresionant”, a spus Elizabeth Karlsen. „Nu sunt obișnuit să judec filme, ci mai degrabă să le văd ca un spectator. Selecția e bună, știu stilul de selecție al lui Mihai Chirilov fiindcă am mai fost la TIFF. Au fost 4-5 filme foarte bune”, e de părere Marian Crișan. „E întotdeauna interesant să fii parte a juriului, să vezi filme din alte părți, să vezi reflecția umanității prin autor, să vezi ce se întâmplă în lume. E o selecție grozavă și o călătorie grozavă. Am făcut parte recent din câteva jurii și pot să spun că e mereu o experiență, o aventură. În festivaluri ai posibilitatea să cunoști regizori și să îți arați munca altora”, spune actrița Clotilde Courau. Aceasta a mai ținut să sublinieze și că festivalul face foarte mult bine orașului care îl găzduiește. „Simt că nu am întâlnit destui regizori români. Mi-ar plăcea să vin aici să petrec 6-7 săptămâni, să vorbesc cu regizori”, a spus Courau. Producătorul Andras Muhi a fost tranșant. “Vorbind din punctul de vedere al producătorului, pot să spun că, din ce am văzut până acum, pot alege 2-3 regizori și să încep să discut cu ei”, a spus acesta.
Cât despre prezența la Cluj, alături de posibilitatea de a comenta filme cu specialiști din lumea Filmului, membrii juriului mai spun că au apreciat oamenii de aici și mâncarea, publicul și posibilitatea de a întâlni alți oameni din industrie. „Mi-ar plăcea să revin și să explorez orașul. E un oraș minunat, cu oameni grozavi”, spune despre prima impresie Elizabeth Karlsen. „Mi-a plăcut să fiu aici, festivalul e despre a întâlni oameni. Oameni din industrie vin la Cluj, încerc să vin în fiecare an aici să îmi întâlnesc colegii, e un meeting point, dezbatem, vorbim despre cinema”, spune Crișan. „Clujul e a doua mea casă, vin aici în fiecare an de 3-4 ori. Am fost profesor invitat la Sapientia, iubesc acest oraș”, competează Muhi Andras.
„Uneori filmele din festival sunt aici doar pentru o proiecție, două; dar juriile pot deschide filmele spre o audiență mai mare. Dacă ia premiu, un film călătorește mai mult. Iar asta e o responsabilitate a juriului”, a spus Crișan despre munca de „judecător” de filme.
Cine sunt jurații
Marian Crișan
Marian a obținut Licența în Regie de Film și TV la UNATC București în 1999. A regizat mai multe scurtmetraje, câștigând premiul Palme d’Or pentru Cel mai bun Scurtmetraj la Festivalul de Film de la Cannes în 2008, cu Megatron. În 2010, primul său lungmetraj, Morgen, a câștigat Premiul Special al Juriului la cea de-a 63-a ediție a Festivalului de Film de la Locarno. În 2012, al doilea lungmetraj, Rocker, a avut premiera la cea de-a 60-a ediție a Fetsivalului Internațional de Film de la San Sebastian. În 2015, Orizont a fost selectat în competiția Tallin Black Nights. În 2016, a regizat mini-seria TV Valea Mută pentru HBO Europe.
Geoff Andrew
Geoff este scriitor, lector, selecționer pentru BFI Southbank, Londra, și consultant de selecţie pentru Festivalul de Film de la Londra. În prezent scrie frecvent pentru publicația Sight & Sound şi a fost mulți ani editor pentru secțiunea de film a revistei Time Out. Cărțile sale despre cinema includ, printre altele, studii despre trilogia Trei culori a lui Krzysztof Kieślowski, Nicholas Ray și despre regizorii americani independenți. A contribuit la numeroase antologii de film și abordează subiecte diverse pe geoffandrew.com. A făcut parte din juriile festivalurilor de film de la Cannes, Istanbul, Torino, Sarajevo, Morelia, Bruxelles și Londra. Este cadru didactic la National Film and Television School și la London Film School. În 2009, guvernul francez i-a acordat titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor.
Elizabeth Karlsen
Elizabeth a pus bazele casei de producție Number 9 Films împreună cu Stephen Woolley, în 2002. Cea mai recentă producție este Their Finest, în regia lui Lone Scherfig, și The Limehouse Golem, regizată de Juan Carlos Medina. Ambele filme au avut premiera la Festivalul Internațional de Film de la Toronto, unde au fost primite cu entuziasm, şi vor fi lansate în cinematografe anul acesta. În 2015 Number 9 Films a produs Carol, o adaptare premiată a romanului scris de Patricia Highsmith, în regia lui Todd Haynes, și a coprodus Tinereţe, în regia lui Paolo Sorrentino. Elizabeth lucrează acum la post-producția peliculei On Chesil Beach, o adaptare a celui mai bine vândut roman al lui Ian McEwan, cu Saoirse Ronan în rolul principal. Elizabeth este membru în consiliul de administraţie al EM Media şi al festivalului de la Edinburgh şi a prezidat Women in Film and TV UK.
Clotilde Courau
Clotilde s-a născut pe 3 aprilie 1969, în Levallois-Perret, Hauts-de-Seine. Mereu atrasă de actorie, și-a făcut debutul în teatru în 1989, în Avarul lui Molière. Un an mai târziu a primit primul rol într-o producție de film, în Le petit criminel, regizat de Jacques Doillon, rol care i-a adus nominalizarea pentru premiul Tânără Speranţă Feminină la gala César și premiul Actrița Europeană a Anului la Premiile Academiei Europene de Film în 1991. Actriţă cu carieră în film, teatru și televiziune, a interpretat peste 60 de roluri, trecând cu uşurinţă de la cinema-ul de autor la comedia de public. În 2007 a devenit Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor.
Andras Muhi
András a absolvit universitatea Eötvös Loránd în 1980. După ce a fost jurist şi apoi director la compania siderurgică Csepel, în 2000 înfiinţează compania de producţie Inforg Studio. De atunci a lucrat ca producător, acumulând o filmografie de peste 25 de lungmetraje, 100 de scurtmetraje, 80 de documentare şi 15 animaţii. Multe dintre aceste filme au fost selectate la festivaluri prestigioase de pe întreg globul. Cea mai recentă producţie a sa, Despre trup şi suflet, în regia lui Ildikó Enyedi, a câştigat Ursul de Aur la Berlin anul acesta. Filmul va avea premiera românească la TIFF, în secţiunea Supernova, înainte de a fi distribuit în cinematografele din ţară la sfârşitul lui iunie.
