Ce șanse are Clujul să devină un nou centru de producție de film? Pariul președintelui TIFF și stadiul proiectelor conectate la industrie

Clujul ar putea deveni în 10-15 ani un centru de producţie „serioasă” de filme. Sau cel puţin aceasta e miza anunţată de preşedintele Festivalului Internaţional de Film Transilvania, la mai puţin de trei săptămâni distanţă de începerea ediţiei de 2017 a TIFF. Asta în contextul în care în perioada recentă regizori cunoscuţi şi-au filmat bucăţi de filme în Cluj, dar câteva proiecte lansate din sau pentru industria Filmului întârzie să se concretizeze.

„An de an, sunt tot mai mulţi cineaşti preocupaţi şi interesaţi, pe care am reușit să îi aducem la Cluj pentru filmări. Anul trecut a fost regizorul japonez Sion Sono, care a venit să filmeze, anul acesta vedem ce a făcut Radu Mihăileanu cu Povestea Iubirii. De aceea am marșat să aducem cât mai mulți profesioniști anul acesta la TIFF, în special producători care să evalueze potențialul Clujului. În 2002 nimeni nu și-ar fi imaginat să vorbim anul ăsta cu atât de mare lejeritate despre Alain Delon (invitat special la Cluj în 2017) și tot ce facem în 2017. Acesta ar fi pariul meu, miza mea personală: să reușim ca în 10 – 15 ani să avem un al doilea centru de producție serioasă de filme aici în Cluj”, a spus Giurgiu.

Vezi şi:

Producție cu vedete internaționale filmată la Cluj, premiera românească e la TIFF, în vară

Regizorul Tudor Giurgiu, preşedintele TIFF, a făcut referire şi la proiectul CREIC (centrul pentru industrii creative) – unul dintre cele două centre demarate de primărie în Deal Lomb.  „Există acest proiect CREIC, care avansează cu ritmul lui. Am vorbit cu regizorul clujean Cristi Pascariu, care e cooptat în acel colectiv care încearcă să vadă cum poate fi valorificat studioul în construcție. Deci se fac pași pe zona asta”, spune Giurgiu.

Trebuie însă menţionat că proiectul a rămas mult în urmă, după falimentul fostului constructor. Şi piedicile nu se opresc aici: lucrările la drumul de care depinde accesul la proiecte au fost împotmolite după probleme cu alunecări de teren. Lucrările necesare țin pe loc centrele de afaceri pe care primăria le-a început cu bani europeni în această zonă, pespectiva de dare în funcțiune a acestora fiind, cu indulgență, anul 2018. În tot acest timp, societatea care ar trebui să gestioneze proiectele –  Cluj Innovation Park – e ținută în viață cu bani grei de primărie.

Mai multe informaţii despre acest proiect aici:

Dealul “de afaceri” al primărie se destabilizează. Noi alunecări de teren s-au activat în Lomb

Organizatorii TIFF au anunţat din urmă cu două ediţii că vor să lanseze, în parteneriat cu municipalitatea, un fond rgional de film, un proiect care încă nu s-a concretizat. Managerul TIFF, Cristian Hordilă, a explicat că în ultimele luni s-au făcut demersuri pentru punerea pe roate a acestui demers. „După câteva luni de căutări cu avocaţii noștri şi cu juriștii primăriei, am reuşit să găsim soluţia tehnică legală și solidă ca să putem pune bazele unui astfel de fond. Cel mai probabil primăria va înființa un departament special care va gestiona tot ce înseamnă producţia de film, vom merge pe o schemă de ajutor de stat, va trebui să colaborăm și cu Consiliul Concurenţe. Am găsit această soluţie şi sper că după ce se termină festivalul, după ce trece vara să finalizăm ceea ce înseamnă pregătirea unui astfel de dosar și toamna să ne prindă cu un astfel de anunț de lansare și inaugurare”, a spus Hordilă.

Un alt proiect propus la TIFF e încă ţinut în loc – un muzeu al Cinematografiei în ruina fostului Depozit de Filme, un loc pe care organizatorii festivalului l-au mai folosit pentru evenimente. Această propunere a fost asumată de primărie, dar demersurile sunt blocate. „Există ca plan să continuăm ce ne-am propus, am avut discuţii cu RADEF, am fost și în Consiliul de Administraţie acolo. Dar există o situaţie ciudată, în care nu e clar regimul de proprietate și nici ce ar trebui să facă primăria. Juriștii din primărie au evaluat situaţia acum doi ani şi credeau că se poate rezolva cu un transfer de proprietate, fără alt tip de obligaţii, prin Hotărâre de Guvern. Cei de la RADEF spun că primăria trebuie să cumpere acel spațiu”, aminteşte Giurgiu. „E un proiect pe care eu unul mi l-am asumat şi sper să ajungem la o concluzie cu ce putem face acolo”, a completat preşedintele TIFF. Anul acesta Depozitul de Filme nu se mai află pe harta evenimentelor TIFF, organizatorii explicând asta prin o deja foarte complexă extindere cu locaţiile. „Miza ar fi să găsim acolo o rezolvare legală și să demarăm acolo un proiect de soluții”, a spus Giurgiu.

Vezi şi:

Depozitul de filme nu se dă pe degeaba. Cum răspunde regia România Film la cererea primăriei

O mică imagine despre cum ar putea să arate Clujul – oraş al filmului:

FOTO Cum am ajuns în Chile plimbându-ne prin Cluj. În oraș se filmează!

De altfel, Giurgiu a subliniat cu ocazia anunțării noutăților ediției  16 de TIFF că în acest an festivalul se deschide și mai serios spre industrie: numărul de profesionişti din domeniu care vin la Cluj aproape se triplează – producători, regizori, oameni care caută să investească în proiecte noi de film, oameni interesaţi de business cinematografic. “TIFF ajunge să aibă amprentă nu doar în ceea ce înseamnă descoperirea de cineaşti tineri, ci devine jucător foarte activ în stimularea de co-producţii cinematografice în Europa”, spune Giurgiu.

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.