Clujul ar putea avea un parc nou de 50 hectare cu vedere la Someș

Acum zece ani se zvonea că va deveni teren de golf, iar în boom-ul imobiliar că va prelua un complex de agrement apanajul unor băieți deștepti din oraș. Acum, terenul de peste 50 de hectare unde există edificat și singurul Muzeu al Apei din România a fost botezat „parc Florești”, intenția autorităților fiind aceea de a amenaja cel mai mare parc metropolitan în următorii 4-7 ani pe respectivul amplasament.

Chiar dacă terenul este al Județului Cluj (Companiei de Apă Someș), primăriile din Cluj-Napoca și Florești au un proiect staregic care vizează amenajarea celui mai mare parc care să deservească atât locuitorii din oraș, cât și pe cei din cea mai mare comună din România, Florești.

Proiectul a fost chiar înclus și în strategia Metropolei Cluj, aflată în curs de avizare la mediu și de asumare de către localitățile din Asociația Zona Metropolitană Cluj. Deci are și avantajul susținerii din fonduri nerambursabile.

Primarul Emil Boc a explicat că, în timpul unei vizite în Olanda, a văzut un astfel de parc deschis, pe un teren unde în subsol se aflau rezerve strategice de apa, ca cel al Companiei de Apă Someș, de la întrare în Florești, așa că un parc pe respectivul teren de care să se bucure clujenii și floreștenii nu e imposibil de amenajat.

Singurul impediment pentru amenajarea respectivului parc este de ordin legislativ. „Legea nu permite și punct. Intenția noastră este să facem amendamente și să modificăm legea ca să putem avea acest parc vital și pentru Cluj-Napoca și pentru cei din Florești. Unul fără construcții, doar pentru plimbare și mers cu bicicleta. Dacă am reuși cu acest proiect, n-ar mai fi nevoie să cumpărăm terenuri și să facem parcuri. Am început să mă implic, luând firul apei”, a spus recent primarul Emil Boc.

Potrivit acestuia terenul de la Muzeul Apei din Florești are peste 50 de hectare și vedere la Someș.

Deocamdată, pentru Cluj-Napoca, edilul a anunțat că în toamnă se va deschide noua baza de agrement de 9 hectare cu acces public din Gheorgheni, zona cartodrom, amenajată cu fonduri de la Compania Națională de Investiții, bază care va fi în subordinea primăriei și unde accesul va fi, potrivit primarului, gratuit.

Despre Muzeul Apei din Florești – istoric

„În anul 1887 documentele confirmă punerea în funcţiune a primei surse de apă, concepută după criterii ştiinţifice în accepţiunea modernă a cuvântului, în oraşul Cluj Napoca, însă sursa de apă existentă era mult prea mică pentru cei 35000 de locuitori ai oraşului. Rapoartele organelor sanitare erau alarmante şi vorbeau de diferite epidemii şi despre o situaţie igienico-sanitară critică. Drept urmare, în 1889 Primăria organizează un concurs în vederea elaborării unui proiect de perspectivă pentru alimentarea cu apă şi canalizarea oraşului. La concurs au participat firmele Knuth, Schwartz şi Schlieck, cea din urmă câştigând concursul.

Alimentarea cu apă şi canalizare a unui oraş cu o populaţie de peste 35000 de locuitori ridică probleme tehnice din ce în ce mai complexe. Toate acestea puteau fi soluţionate numai de o întreprindere specializată, cu personal tehnic calificat. Primăria oraşului a luat o hotărâre înţeleaptă şi a înfiinţat la data de 8 noiembrie 1892 Uzinele de Apă şi Canalizare ale oraşului Cluj.

În anul 1898 se pun în funcţiune primele 3 puţuri la sursa subterană Floreşti şi se construieşte staţia de pompare, care astăzi adăposteşte Muzeul Apei. Sistemul de alimentare şi canalizare se extinde în oraş. În secolul al XX-lea Clujul creşte într-un ritm alert, declanşând în 1958 o puternică criză de apă, care a durat până în 1970. După înlăturarea regimului comunist, în 1990 Uzina de Apă a devenit Regia Autonomă Judeţeană Apă-Canal Cluj, iar în 1992 şi-a deschis porţile primul Muzeu de Apă din România într-o clădire simbolică, clădirea care adăpostea prima staţie de pompare din sursă subterană de apă”, arată industrial-heritage.ro.

Muzeul Apei are două secţii majore, secţia în aer liber şi secţia din clădirea fostei staţii de pompare.

„Secţia în aer liber a muzeului, situată în direcţia sud-est faţă de clădirea muzeului, cuprinde un aranjament compus din toate conductele de apă şi canalele existente în Cluj, fiind în aşa fel conceput să-i sugereze vizitatorului drumul apei de la sursă la consumator şi apoi de aici la staţia de epurare. Numeroasele exponate valoroase aflate în această secţie sunt cele care nu se degradează la intemperii.

Clădirea muzeului e compusă din două săli de dimensiuni foarte mari, datorită faptului că primele pompe care au funcţionat aici aveau gabarite impresionante. În muzeu sunt expuse elemente legate de istoria furnizării apei, o bogată colecţie de hărţi şi alte documente de epocă”, arată aceeași sursă.

Muzeul poartă numele inginerului care a încurajat înființare lui, Leonida Truță.

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.