Clujenii şi-au dus proiecte imobiliare de zeci de milioane de euro în târg la Munchen
EconomieTop News by Kristina Reştea - oct. 09, 2018 0 1343
În jur de 20 de companii din Cluj sunt reprezentate la târgul internaţional care se desfăşoară zilele acestea la Munchen, cu proiecte imobiliare de zeci de milioane de euro. La Expo Real 2018 participă şi Primăria şi Consiliul Judeţean, care îşi expun proiectele deja funcţionale, ca TEAM sau Tetarom, dar şi câteva proiecte de anvergură de care oraşul ar avea nevoie, dar care, cel puţin deocamdată, sună SF-istic pentru Cluj: tren metropolitan sau un centru de expoziţii de calibru.
În 2017, târgul aduna peste 2000 de expozanţi din 35 de ţări şi a avut peste 40.000 de participanţi din 75 de ţări. La actuala ediție, numărul participanţilor din Cluj a crescut considerabil față de 2017, spun organizatorii de la Transylvania Evolution – 20 de companii şi entităţi au reprezentanţi în acest an la târgul nemțesc. Alături de companiile private sunt şi administratorii Clujului – primăria muncipiului şi Consiliul Judeţean. În total, Clujul are o delegaţie de aproximativ 60 de oameni, dublu faţă de anul trecut – reprezentanți ai autorităților locale și ai mediului privat, dezoltatori, investitori locali și internaționali, arhitecți, urbaniști, consultanți. Asta în condiţiile în care participarea nu e deloc ieftină: costul total ajunge pentru delegaţia Clujului la 80.000 euro (la care se adaugă TVA), menţionează Ciprian Comşulea, senior investment consultant Transylvania Evolution. Din această sumă, primăria şi CJ suportă 34.000 de euro, împărţiţi egal, iar restul e contribuţia firmelor private. „S-a dublat numărul de entităţi private şi sunt tot mai multe companii de calibru”, spune arhitectul Rareş Drăgan, partener în organizarea „expediţiei”.
Consiliul Judeţean îşi prezintă parcurile industriale Tetarom existente, cu planuri de expansiune, extinderea Muzeului Etnografic, cu proiect în lucru, dar şi proiecte despre care, deocamdată, doar se vorbeşte ori pe care le găsim numai pe hârtie, deşi ar fi foarte necesare: spital monobloc pentru copii sau un centru expoziţional regional. Primăria vine cu Cluj Innovation Park, proiect care a tot înghiţit fonduri, s-a confruntat cu amânări şi deocamdată nu şi-a dovedit viabilitatea pe Dealul Lomb, dar şi… trenul metropolitan. Se prezintă Centrul Cultural Transilvania, proiect cu concurs organizat de ani de zile, dar rămas în aer, dar şi masterplanul pentru Someş (acum în lucru în birourile arhitecţilor).
Iar dacă vreţi să vedeţi ce blocuri şi ansambluri de anvergură mai plănuiesc dezvoltatorii pentru terenuri de la Cluj, ar trebui să fiţi zilele acestea la Munchen, unde se promovează câteva proiecte. Unul dintre ele este Wings, care ar urma să fie construit în Zorilor – estimat la 15 milioane de euro, se mai prezintă Grand Park Residence – cu o investiție anunțată la 90 de milioane de euro, care ar urma să fie ridicat în zona Bulevardului Muncii, Record Park, în cazul căruia dezvoltatorii pregătesc terenul fostei platforme Argos, cu o investiţie de 42 de milioane de euro; se expune în târg și Hexagon, cu proiecte în zona mall-ului din Gheorgheni.
„Nu e aşa că eu am un teren, amicul meu Ionică e constructor şi hai să facem un bloc!”
„Ca expozanți, vin aici reprezentanți din cele mai mari oraşe şi din oraşele capitale, în special din Europa. Dar participanţi vin din toată lumea. Sunt aici cei mai mari antreprenori, companii internaționale, consultanți, reprezentanţi de la cel mai înalt nivel ai administraţiilor publice sau din top managementul companiilor. Vorbim de cei mai mari jucători din piaţă, aici nu vin cei cu proiecte de câte un bloc. Vorbim de proiecte de zeci de milioane de euro. Noi, cei din Cluj, suntem mici faţă de ceea ce se expune în târg, unde sunt proiecte de miliarde de euro. Se merge pe proiecte de calitate. Aici poți să vezi cum se fac dezvoltările gestionate de specialişti. Nu e aşa că eu am un teren, amicul meu, Ionică e constructor şi hai să facem un bloc! E cu broker de investiţii, consultanţi, echipe de arhitecţi, fiecare e specializat pe felia lui şi împreună dezvoltă un proiect”, precizează Comşulea.
„Să nu mai construim ca-n Bună Ziua”
„Cei din mediul privat sunt interesați să vină aici ca să vadă concepte, viziuni, idei de dezvoltare, cum evoluează sectorul, care sunt cele mai bune direcţii de investiţii”, spune reprezentantul Transylvania Evolution. De ce ar fi interesaţi cei care construiesc la Cluj de aşa ceva, în condiţiile în care pe la noi se vinde cam orice? Chiar din şantier. „Asta se întâmplă şi pentru că avem un cumpărător slab. Dar criza nu e încheiată. În sensul că oricând poate apărea o corecţie, o scădere, o mişcare influenţată de situaţia macroeconomică, de ceea ce se întâmplă la nivel mondial. Şi atunci trebuie să fii pregătit, să ştii ce să faci şi care e direcţia bună, chiar dacă ai capital. Pentru că mulţi dezvoltatori din Cluj au capital. Să vezi ce mai poți lucra în oraş, ce se va cere, unde e interesul? Acolo sunt specialişti pe toate domeniile şi conferinţe pe teme actuale, poţi să vezi care sunt cele mai noi soluţii, cum să optimizezi costuri, ce poţi face pentru construcţii, pentru calitatea spaţiilor. Să nu mai construim ca-n Bună Ziua. Oraşul merge din inerţie, cu capital şi cumpărător slab. Trebuie să ne maturizăm”, zice Comşulea. „Mai mergi și ca să înţelegi riscuri, să vezi soluţii constructive, tipuri de arhitectură. Sunt prezente divizii specializate pe anumite tipuri de proiecte – spre exemplu infrastructură mare”, spune participantul din târg. În afară de standurile cu proiecte, unde poţi întâlni dezvoltatori, consultanți, arhitecți şi reprezentanţi din administraţie, sunt programate o serie de conferinţe şi evenimente de networking. Există, apoi, şi partea de bani şi finanţare: sunt prezente bănci, divizii de investiţii, fonduri de investiţii, se prezintă instrumente financiare şi vin şi investitori interesaţi de parteneriate.
Care e targetul pentru 2018? „Să crească vizibilitatea Clujului, țintim și educarea investitorilor locali și informarea – să vezi cum faci un mix bun, câtă zonă verde rezervi în proiect, ce servicii adaugi. Sunt şi oportunităţi de finanţare, fie prin parteneriate, fie prin accesarea unor finanţări structurate. Iar autorităţile locale să vadă tendinţe şi politici de dezvoltare”, mai spune Comşulea.
Clujul şi-a rezervat şi o conferinţă, în cadrul târgului, în prima zi de desfășurare -pentru prezentarea trendurilor din piaţă şi oportunităţile de investiţii. Speakerii au fost primarul Emil Boc, Raluca Crişan, CEO Ceetrus Romania, Didier Balcaen, CEO Speedwell, Romulus Andrei, director în Banca Transilvania şi Anca Svoronos, de la Colliers International.
„Toți membri delegației se concentrează pe întâlniri cu participanții la forum, în scopul de a dezvolta parteneriate de afaceri și participă la conferințe pe subiectele de interes, pentru a se informa cu privire la aspectele cheie și tendințele sectoarelor de investiții. Punctul culminant al primei zile de forum a fost conferința delegației Clujului, Transylvania – market trends and investment opportunities, în cadrul careia speakeri majori au prezentat trend-ul sectorului de investiții în zona Transilvaniei, cu focus pe proiecte publice și private reprezentative ce se dezvoltă în orașul Cluj-Napoca”, sintetizează Comșulea.
