Clujeanul de la șefia SRI demisionează. ”Este în primul rând un gest de sănătate democratică”
Actualitate by Actual de Cluj - iul. 03, 2023 0 157
Directorul SRI, clujeanul Eduard Hellvig, și-a anunțat azi demisia din funcția de director al Serviciului, afirmând că și-a îndeplinit obiectivele pe care și le-a propus, de modernizare a instituției.
Hellvig a transmis azi un discurs în care a anunțat că SRI a transmis pe 23 iunie către Comisia de Control Raportul de activitate aferent anului 2022. Este un document clasificat până în momentul în care va fi discutat în Comisie și înaintat spre dezbatere plenului reunit al Parlamentului.
”Raportul care a ajuns în Parlament prezintă inclusiv o sinteză a modurilor în care SRI s-a transformat din punct de vedere al instrumentelor de lucru pentru a deveni mai flexibil şi mai adaptabil schimbărilor de realitate geopolitică. Asupra acestor transformări aș vrea să insist”, a spus Hellvig. ”Cred că este important ca societatea și cetățenii să știe că SRI s-a transformat major în acești ani, ca să poată acționa mai eficient și mai adaptat provocărilor actuale, pentru a proteja România. Suntem la finalul unui proces foarte important de reconfigurare a tuturor componentelor SRI, atât la nivel local cât şi regional. A fost un proces menit să asigure instituţiei un sistem conceptual de securitate integrat, precum şi să îi sporească eficienţa în prevenirea şi contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale”.
Documentul detaliază și finalizarea cu succes a două proiecte majore – Regio şi Centrio, secondate de multiple etape de reaşezare organizatorică. Prin aceste două proiecte de reorganizare, SRI a devenit o instituție modernă, suplă și debirocratizată, consideră Hellvig.
Proiectul Regio a început în 2017 și a avut ca obiectiv reorganizarea teritorială a instituţiei, ”pentru a ne adapta la realitățile actuale şi la ameninţările preponderente ale unei arii geografice particulare”. ”Nu mai există astăzi 41 de Servicii în miniatură aferente fiecărui judeţ şi Capitalei. Acum vorbim de o nouă organizare regională, cu mai puține direcții, cu un lanţ de comandă scurtat şi cu o flexibilitate accentuată, care a produs deja rezultate foarte bune”, a spus el.
Proiectul Centrio a însemnat pasul următor – adică transformarea din temelii a unităţilor centrale ale Serviciului în raport cu o idee simplă: operaţiunile pe primul loc. ”Împreună cu parteneri instituționali importanți, pe model euro-atlantic, am reformulat
concepţiile de lucru astfel încât resursele umane şi financiare, investiţiile şi priorităţile să fie direcţionate în raportare directă la obiectivele de securitate naţională”, a explicat Hellvig.
”Personal, am satisfacţia de a constata că direcțiile strategice pe care le-am urmărit funcționează cu succes în planul concret al activităţilor SRI. Prin ceea ce conţine şi confirmă, raportul SRI îmi oferă sentimentul îndeplinirii tuturor obiectivelor în rolul public de director al Serviciului Român de Informaţii”, a adăugat directorul SRI în ultima sa ieșire publică. ”Modernizarea instituției s-a făcut la pachet cu alți pași care, în acești ani, au însemnat o separare de moștenirea vechii Securități, introducerea de cursuri despre totalitarism și democrație pentru noii angajați, predarea completă a arhivelor către CNSAS – într-un gest care am sperat să fie preluat și de alte instituții. Până acum, nu sa întâmplat acest lucru. Am mai vorbit de riscul securismului și nu îl voi mai repeta.
Sper că suntem mai mulți cei care înțelegem mizele acestei clarificări a trecutului. Nu putem privi niciodată înainte dacă mereu revenim în trecut, pentru a rezolva problemele nerezolvate ale altor generații. Nu putem mereu cere generațiilor viitoare
să rezolve problemele pe care noi nu le-am rezolvat”.
Hellvig a adăugat că a constatat că obiectivele profesionale pe care și le-a propus la preluarea mandatului de director au fost îndeplinite. ”Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea Serviciului Român de Informații. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu Preşedintele României, căruia îi mulțumesc și cu acest prilej pentru susținerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului”.
Hellvig spune că e o ”cutumă greşită la noi”, ca cei care dețin funcții de putere să nu plece din ele decât în ultima clipă, eventual forțați. ”Majoritatea celor care dețin puterea nu renunță la ea când își îndeplinesc obiectivele, din diverse motive. Eu personal, cred că este nevoie de un astfel de pas. Este în primul rând un gest de sănătate democratică, pe care l-am argumentat fără echivoc încă din primul an de mandat”, a spus el. ”Este sănătos pentru democraţie, pentru echilibrul puterilor în stat, ca un director de serviciu de informaţii să aibă un mandat limitat în timp. Pietrificarea în funcţie nu este bună, ea poate conduce la setarea de obiective greşite pentru instituţie, la pierderea contactului cu realitatea socială, la confundarea funcției cu persoana care o deține”.
Originar din Zalău, Eduard Hellvig este licenţiat în Ştiinţe Politice la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca şi şi-a început cariera politică în 2003, în Partidul Conservator. A intrat în 2008 în PNL, iar în 2011 a fost ales secretar general al PNL. În 2012 a fost Ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului în primul guvern Ponta, plecând din funcție după doar șapte luni de zile.
Citește și:
