Clujeanul condamnat după ce s-a dat angajat la gaz și a furat economiile unei femei, după care le-a jucat la ”păcănele”, a făcut apel la decizia de condamnare, Curtea respinge apelul

Clujeanul care a înșelat un bărbat dându-se drept angajat al unui furnizor de gaze și l-a ușurat de economii, după care a jucat banii la ”păcănele”, a fost condamnat de instanța de fond, dar a atacat decizia cu apel. Sentința definitivă a venit în urmă cu câteva zile.

Între timp victima s-a împăcat cu autorul înșelăciunii astfel că s-a constatat stinsă acțiunea civilă, iar victima a renunțat și la pretențiile civile în ceea ce privește infracțiunea de furt calificat. A rămas în schimb sechestrul asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, ale inculpatului până la concurenţa sumei de 1000 lei, în vederea executării cheltuielilor judiciare.

S-a constatat că valoarea totală a cheltuielilor de judecată este în cuantum de 820 de lei din care 420 de lei în cursul urmăririi penale, 200 de lei în faza de cameră preliminară și 200 de lei, în cursul judecății.

Inculpatul în 2 februarie anul trecut în jurul amiezii a mers la imobilul victimei, a indus în eroare persoana vătămată, prin prezentarea ca adevărat a faptului că acesta are calitatea de angajat în cadrul unei firme de gaz și care are ca și atribuții de serviciu verificarea instalației de gaz, s-a prefăcut că efectuează astfel de servicii și, mai apoi, a solicitat și primit o sumă de bani aferentă acestor servicii, astfel, cauzându-i persoanei vătămate un prejudiciu de aproximativ 390 de lei iar, mai apoi, a sustras suma de aproximativ 2.200 de lei, aparținând aceleiași persoane vătămate, sumă ce se afla în interiorul unei cutii metalice.

La individualizarea pedepsei instanța de fond a avut în vedere faptul că inculpatul a recunoscut fapta și a solicitat aplicarea procedurii simplificate, dar și faptul că inculpatul a profitat de contextul creat anterior prin comiterea infracțiunii de înșelăciune – faptă pentru care a intervenit împăcarea. Astfel, acesta, la momentul comiterii faptei, se afla deja în locuința persoanei vătămate, cu o calitate falsă de lucrător la gaze, după ce a efectuat aparente lucrări de întreținere a sistemului termic. Inculpatul s-a folosit de funcția declinată și a trimis persoana vătămată să verifice robinetul de apă caldă de la bucătărie, timp în care acesta a deschis cutia metalică în care persoana vătămată își ținea economiile și a sustras suma de 2.200 de lei. ”Așadar, inculpatul a folosit o strategie de inducere în eroare a victimei, pentru a-și crea contextul sustragerii banilor, profitând de naivitatea acesteia și de greutatea ei de deplasare, aspecte care i-au favorizat acțiunea de sustragere. După comiterea înșelăciunii, acesta nu a abandonat planul infracțional ci și-a păstrat contextul de încredere, generat de calitatea falsă declinată, ceea ce i-a facilitat acțiunea. În concluzie, modul de comitere este unul complex și periculos întrucât inculpatul a profitat de vulnerabilitatea persoanei vătămate, folosindu-se, în principal, de calitatea falsă de lucrător la gaze, aspect care agravează situația acestuia”, a arătat instanța. ”În ceea ce privește starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, s-a avut în vecdere faptul că infracțiunea de furt calificat este o infracțiune de rezultat, care presupune producerea unui rezultat, deci concretizarea pericolului. Inculpatul a creat un pericol pentru patrimoniul persoanei vătămate și, prin modul de comitere a faptei, a reușit să sustragă 2200 de lei, ceea ce indică un grad ridicat de periculozitate”.

În ceea ce privește natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, urmările produse prin infracțiunea săvârșită sunt de ordin patrimonial, într-un cuantum de 2200 de lei. ”Suma poate părea modică, aceasta reprezenta totalul economiilor deținute de persoana vătămată în cutia metalică, aspect care indică faptul că inculpatul nu a manifestat remușcare sau empatie față de aceasta. Ținând cont de faptul că victima este o femeie în etate, care are nevoie de un suport financiar datorat problemelor vârstei, lăsarea acesteia fără suma de 2.200 de lei, ținând cont de realitățile economice existente, reflectă un grad sporit de indiferență din partea inculpatului”.

În ceea ce privește motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, nu s-a distins un motiv direct, concret. Inculpatul a depus în circumstanțiere o serie de înscrisuri care atestă starea precară de sănătate a concubinei sale, iar pe de altă parte, din informațiile prezente la dosarul de urmărire penală, acesta nu este angajat și nu are o sursă sigură de venituri. ”În mod rezonabil, s-ar putea crede că lipsurile economice au generat atitudinea inculpatului”, a considerat instanța. ”Totuși, imaginile surprinse de camerele de supraveghere video din (…) după comiterea faptei, inculpatul s-a deplasat în zona (…) unde a intrat într-o sală de jocuri de noroc. Comiterea unei infracțiuni contra patrimoniului urmată de vizitarea unei săli de jocuri reflectă totuși un dezinteres pentru lipsurile familiei sau concubinei, dar și un interes pentru satisfacerea unor nevoi care agravează situația inculpatului. Apare ca nerezonabil astfel ca o persoană lipsită de loc de muncă, proaspăt liberată din executarea unei pedepse privative de libertate, să încerce să își satisfacă niște nevoi care cu siguranță nu sunt primare (mersul la sala de jocuri), în loc să încerce să ofere un suport real familiei. Astfel, nu reiese niciun scop care ar putea să atenueze situația inculpatului, ci din contră, unul agravant, centrat pe propria persoană și marcat de indiferență față de membrii vulnerabili ai societății”.

În ceea ce privește natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, potrivit fișei de cazier judiciar inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, a mai fost condamnat în trecut la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni la regimul rutier, furt calificat, violare de domiciliu, înșelăciune, dovedind o adevărată specializare în comiterea infracțiunilor contra patrimoniului și contra încrederii, aspecte care agravează situația acestuia întrucât dovedesc faptul că scopul educativ al dreptului penal nu a fost atins prin măsurile dispuse anterior, pedepsele într-un cuantum rezonabil dovedindu-se ineficiente pentru a modifica atitudinea inculpatului. Mai mult, acesta a fost liberat condiționat în 14 septembrie 2022 dintr-o pedeapsă de peste cinci ani de închisoare, cu un rest de aproape cinci sute de zile rămase de executat. Așadar, inculpatul a comis prezenta infracțiune în termenul de supraveghere, la aproximativ cinci luni de la momentul liberării, ”aspect care reflectă o indiferență sporită față de ordinea publică și de lege. Practic, în locul unei atitudini prin care să încerce reintegrarea socială și economică, inculpatul a revenit în câmpul infracțional, urmărind obținerea unor câștiguri rapide, fără a avea remușcări prin aceea că lasă o persoană în vârstă fără economii”, a mai arătat instanța.

În ceea ce privește conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, inițial, inculpatul, cu ocazia audierii în calitate de suspect, a recunoscut fapta, dar ulterior s-a sustras de la urmărirea penală, motivând inițial prin problemele de sănătate ale soacrei sale, fiind arestat în lipsă. Ulterior, acesta a fost prins și încarcerat în cele din urmă, ținând cont că s-a emis un mandat de arestare preventivă pe numele acestuia. La primul termen de judecată, inculpatul s-a împăcat cu persoana vătămată asupra infracțiunii de înșelăciune și a recunoscut infracțiunea de furt calificat astfel cum este descrisă în rechizitoriu.
Inculpatul a fost condamnat în primă instanță, așa cum actualdecluj.ro a arătat în exclusivitate la momentul pronunțării sentinței (aici detalii).

Totuși, acesta a făcut apel împotriva sentinței penale dată de Judecătorie și a solicitat în principal, schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de furt calificat, reţinut în opinia sa în mod netemeinic şi nelegal, în infracţiunea de furt simplu.

În subsidiar acesta a cerut reducerea pedepsei aplicate. S-a apreciat că prima instanţă, în mod greşit a stabilit încadrarea juridică a faptei săvârşite şi astfel a reţinut că, a săvârşit varianta agravată a infracţiunii de furt calificat, comisă prin violarea de domiciliu.

”Modul în care a acţionat trădează o tenacitate specifică unei persoane specializate în comiterea unor infracţiuni contra patrimoniului”, a mai notat instanța. ”A intrat în locuinţă cu intenţia clară de a obţine nu doar suma de bani pe care a pretins-o pentru presupusa verificare a instalaţiei de gaz, ci şi pentru a fura bani, prefigurând că, fiind o persoană în vârstă, persoana vătămată are, cu siguranţă, ceva economii în casă. Altfel nu ar fi solicitat suma suplimentară de bani, pe care persoana vătămată nu o avea în imediata apropiere, fiind nevoită să se deplaseze la locul unde îşi ţinea economiile şi nu ar fi urmat-o pe persoana vătămată în camera unde se afla cutia metalică cu economii”. Şi motivul săvârşirii infracţiunii este de natură a imprima gravitate faptei, câtă vreme inculpatul, care nu a făcut dovada vreunei surse licite de venit, după ce şi-a însuşit toate economiile persoanei vătămate, în sumă de 2.200 lei, a intrat într-o sală de jocuri de noroc. ”Aşa fiind, este clar că nu a comis fapta pentru a-şi asigura nevoi primare sau a-şi întreţine familia, ci pentru a-şi satisface un viciu, fiind indiferent la suferinţa unei persoane în vârstă, care îşi strânsese cu greu acea sumă de bani, pentru a putea depăşi un caz de dificultate financiară, a unei situaţii de urgenţă care reclamă cheltuieli neprevăzute”.

Scrie un comentariu

Δ