”Cluj-Napoca, UNESCO city of film”: În orașul cu cel mai mare festival de film din acestă zonă a Europei, fostul depozit comunist de filme zace părăginit / După decenii de neglijență, Primăria majorează impozitele cu 500%, maximul posibil, pentru RADEF / Acum 10 ani voia aici un Muzeu al Filmului / Imobilul e ipotecat de ANAF pentru datorii de 5 milioane euro
Actualitate by Mihai Prodan - mai 18, 2026 0 25
În orașul cu cel mai mare festival de film din această zonă a Europei, fostul depozit comunist de filme construit pe fosta stradă Maiakovski zace părăginit în așa măsură încât, după decenii de abandon, Primăria a decis în urmă cu câteva luni majorarea impozitului pe proprietate cu maximul posibil de lege – adică propria HCL, la 500%. RADEF se apără și motivează că n-a fost citată.
Pe strada Septimiu Mureșan din Cluj-Napoca, paralelă cu pârâul Nadăș, fostul depozit comunist de filme al regiei de filme RADEF zace părăginit de decenii întregi, dar cu degradări semnificative în ultimii ani – imagini mai jos. În urmă cu zece ani Primăria voia să facă aici un Muzeu al Filmului, dar în urmă cu câteva zile, după acest deceniu în care propunerea nu a fost concretizată în niciun mod, deliberativul a majorat impozitul pe clădire cu 500%.
Proprietarul, Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor România Film RA, nu a remediat nici una dintre deficiențele constatate în urma inspecțiilor, iar clădirile aflate în paragină de decenii se degradează în continuare. Imaginile din dosar surprind ziduri cu cărămida ieșită la vedere, tencuială căzută pe jumătate din suprafață, jgheaburi și burlane lipsă, graffiti pe fațade și o curte cu mașini dezmembrate.
Imaginile au fost realizate la 3 decembrie 2025, la câteva zile înainte de ședința de consiliu local. Situația era identică cu cea fotografiată cu aproape zece luni mai devreme, în februarie 2025. Nimic nu se schimbase. Azi am făcut o vizită și putem spune că e chiar mai rău.
Noiembrie 2025:
Azi:
Fișa de evaluare a imobilului, întocmită conform criteriilor stabilite prin HCL nr. 218/2020, a acordat complexului un punctaj de 66 din 85 puncte de referință, ceea ce înseamnă un punctaj procentual de 77,64%. Orice scor de peste 60% plasează automat o clădire în Categoria 4, cea mai gravă treaptă de degradare, cu supraimpozitare de 500%. La cum arată spațiul, însă, ”clădire neîngrijită” sună ca un eufemism, căci degradările constatate de inspectori sunt majore la aproape toate capitolele: învelitoarea lipsește sau este deteriorată în proporție de 15-50%, jgheaburile și burlanele lipsesc complet sau parțial, tencuiala cade pe suprafețe de peste 50%, zugrăveala este exfoliată și deteriorată tot peste 50%, tâmplăria este puternic deteriorată cu elemente lipsă, pereții prezintă fisuri de dimensiuni mari. La capitolul împrejmuiri și anexe, inclusiv structura de beton vizibilă din stradă – odată emblema intrării în depozit – este evaluată ca degradată mediu spre major.
Poliția Locală trimisese somație proprietarului în aprilie 2025, cu termen de conformare 30 noiembrie 2025. RADEF nu a răspuns. „Situația neschimbată față de evaluarea înscrisă în Nota de constatare nr. 97/07.04.2025″, consemnează sec nota de reverificare din decembrie. A răspuns doar după formalizarea deciziei de taxare cu 500%, prin hotărâre de Consiliu Local – după câteva zile a emis o plângere prealabilă, pe care însă CL a respins-o în martie – detalii mai jos.
Complexul cuprinde trei corpuri de clădire înregistrate în cartea funciară — C1, C2 și C3 — cu destinație administrativă și social-culturală, plus o a patra construcție de 30 de metri pătrați existentă fără acte, o fostă stație de transformare Post Trafo pe care RADEF nu a înscris-o în evidențele de cadastru. Suprafața totală construită se ridică la aproximativ 620 de metri pătrați, pe un teren intravilan de 1.931 de metri pătrați. Pe cartea funciară apare și o ipotecă în favoarea ANAF – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, în valoare de 23,75 milioane de lei, adică o valoare acum de 4,75 milioane de euro, înscrisă încă din 2017, semn că problemele financiare ale regiei nu sunt de dată recentă – ba chiar sunt vechi și mari.
Ipoteca înseamnă că RADEF nu poate vinde, închiria sau transfera imobilul fără acordul ANAF sau fără stingerea creanței. Orice tranzacție – inclusiv un eventual transfer către Primărie sau TIFF – trebuie să treacă prin ANAF, care are prioritate asupra oricărui alt creditor în privința acestui activ. Dacă RADEF nu achită datoria, ANAF poate porni executarea silită și vinde imobilul la licitație publică, indiferent de voința regiei sau a Ministerului Culturii.
Un element care complică suplimentar situația este că RADEF se află în reorganizare judiciară conform Legii nr. 85/2014, fapt menționat explicit în plângerea administrativă din ianuarie 2026 pe care o publicăm mai jos. În procedura de insolvență, activele regiei – inclusiv acest imobil – intră în masa credală și sunt administrate de administratorul judiciar. Destinația lor finală depinde de planul de reorganizare sau, dacă acesta eșuează, de lichidare.
Practic, ipoteca ANAF și procedura de insolvență fac ca orice decizie despre viitorul imobilului – renovare, vânzare, donație, transfer – să nu mai aparțină în mod real nici RADEF, nici Ministerului Culturii, ci să fie condiționată de evoluția dosarului de insolvență și de poziția ANAF în calitate de creditor garantat.
Până în 1990, RADEF era o instituție care deținea 600 de săli și 5.000 de salariați. În 2006 mai administra 317 săli și grădini de spectacol cinematografic, proprietate privată a statului. În Cluj-Napoca mai administrează cinematograful ”Florin Piersic” din centrul orașului, renovat recent și ticsit la festivalul de film TIFF, plus un spațiu pe strada Tipografiei și cel care face obiectul acestui articol. Două alte proprietăți, din Turda, au fost cedate Primăriei, astfel că RADEF are în proprietate doar aceste trei imobile din Cluj-Napoca.
Că veni vorba, ironia e că la Cluj are loc cel mai mare festival de film din sud-estul Europei. Și mai ironic e că în 2021, municipiul Cluj-Napoca a obținut titlul UNESCO de City of Film, alături de Cannes și Gdynia în Polonia. Candidatura a fost depusă de Primăria Cluj-Napoca împreună cu TIFF și Centrul Cultural Clujean. TIFF este descris de organizatori drept cel mai mare festival de film din sud-estul Europei, cu peste 100.000 de participanți la fiecare ediție. Fondat în 2002, Festivalul Internațional de Film Transilvania este primul și cel mai mare festival dedicat filmului de lungmetraj din România și unul dintre cele mai importante evenimente de gen din regiune, cu peste 100.000 de participanți la fiecare ediție.
Povestea tentativelor de a face ceva cu proprietatea RADEF de pe strada Septimiu Mureșan este lungă și descurajantă – actualdecluj.ro a scris la vremea lor, detalii mai jos. TIFF s-a implicat prin campania „Salvați Marele Ecran”, lansată în 2014: a strâns donații, a igienizat clădirile și a scos de acolo peste 30 de containere de peliculă. Organizatorii Festivalului de Film Transilvania își doreau ca acolo să fie amenajat un Muzeu al Cinematografiei Românești. Au și făcut un festival, ”Colours of Cluj”, care a inclus concerte la acest Depozit de Filme. Aceasta era în 2015 – acum peste un deceniu.
Primăria și-a asumat propunerea de a face un muzeu al cinematografiei în locul fostului Oficiu de difuzare și programare a filmelor Cluj de pe strada Septimiu Mureșan și a cerut Ministerului Culturii și regiei România-Film să preia în patrimoniu respectivul spațiu. Directorul RADEF de la acea vreme, Adrian Mironescu, a tăiat scurt orice speranță: imobilul nu intră sub incidența legii care permite transferul gratuit al sălilor de cinema către administrațiile locale, ci rămâne proprietate privată a regiei. Formula era exclusiv vânzare sau închiriere. „Mâine intru în negocieri cu oricine este interesat să cumpere sau să închirieze acest spațiu„, declara Mironescu în 2015. Negocierile nu au avut loc. Clădirea a rămas în patrimoniul RADEF și judecând după mersul lucrurilor există riscul să fie executată silit în contul datoriilor, ca în numeroase alte cazuri. Între timp Primăria preluase de la RADEF două cinematografe de cartier, Mărăști și Dacia, pe care le-a reabilitat și redat circuitului public, cu proiecții gratuite de filme și organizări de Evenimente. Alte două spații ale RADEF, din Turda, au fost la rândul lor preluate de către municipalitate.
Noiembrie:
Azi:
„Noi ne-am arătat toată disponibilitatea la propunerea de a înființa un muzeu al cinematografiei în spațiul depozitului de filme. Și am demarat pașii administrativi. Am cerut imobilul Ministerului și RADEF. Nu avem niciun rezultat sau noutăți pe acest subiect”, afirma atunci primarul Emil Boc pentru actualdecluj.ro. Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” din imediata vecinătate vânează și ea terenul din 2007, pentru extinderea bazei de pregătire a viitorilor agenți, tot fără niciun rezultat.
Depozitul a intrat din nou în uitare după scurta mobilizare civică din 2014-2015, redevenind ce fusese înainte ba chiar mai rău: o ruină cu garduri din plasă de sârmă sau cu arcuri de saltea, cu mașini dezmembrate și cu graffiti pe ce mai rămăsese din tencuiala fațadelor.
Supraimpozitarea rămâne în vigoare atâta timp cât starea clădirii nu se remediază. Dacă proprietarul nu plătește nici impozitul majorat, creanța se adaugă la executarea silită deja existentă.
RADEF nu a dat niciun semn public că ar intenția să vândă, să renoveze sau să cedeze în vreun fel imobilul, în schimb a contestat HCL-ul printr-o plângere, la 28 ianuarie 2026 a înaintat Consiliului Local Cluj-Napoca o plângere administrativă prealabilă prin care solicita anularea HCL nr. 730/17.12.2025, hotărârea care instituie majorarea impozitului.
Argumentul central al regiei a fost că nu a fost somată în prealabil despre necesitatea lucrărilor de întreținere, condițiile pentru aplicarea majorării nu au fost îndeplinite, iar măsura lezează un interes privat legitim. RADEF a mai susținut că imobilul se afla ”în conservare în condiții rezonabile” și că, dacă ar fi știut de problemă, adică de faptul că Primăria vrea să majoreze impozitul, ar fi putut remedia situația. Regia a mai menționat că se angaja să întreprindă în perioada imediat următoare măsurile necesare constatării situației și curățirii imobilelor.
Direcția Impozite și Taxe Locale și Direcția Juridică ale Primăriei Cluj-Napoca au analizat argumentele și au respins integral plângerea (aici documentul integral), motivând că somația a fost comunicată RADEF prin poștă cu confirmare de primire la data de 30 aprilie 2025 – în urmă cu peste un an – la sediul din București. Cu privire la condițiile de exonerare legea prevede o singură cale de scutire de la majorare, anume ca proprietarul să dețină autorizație de construire valabilă pentru renovare și să anunțe începerea lucrărilor atât la Inspectoratul de Stat în Construcții, cât și la autoritatea publică locală, cel târziu până la 30 noiembrie a anului fiscal în care a fost somat. RADEF nu îndeplinea niciuna din cele trei condiții cumulative până la termenul limită, și nici până la data emiterii hotărârii de consiliu. Primăria a precizat că majorarea poate înceta începând cu 1 ianuarie 2027, dacă RADEF efectuează lucrările de reparații, notifică Direcția Inspecție și Control, iar Primăria confirmă remedierea situației și propune Consiliului Local o hotărâre de încetare a aplicabilității.
Ministerul Culturii, de care regia aparține, nu a intervenit în niciun moment al acestei istorii – și, de altfel, putem spune că exceptând organizatorii festivalului TIFF nu a intervenit nimeni cu excepția factorilor meteorologici. Clădirile de pe strada Septimiu Mureșan continuă să stea în soare, ploaie și ninsoare, cuib de boschetari și ruină pentru mașini abandonate și dezmembrate, la câteva sute de metri mai departe de locul în care, în fiecare vară, orașul care se numește capitala filmului din sud-estul Europei primește zeci de mii de iubitori de cinema.
actualdecluj.ro a cerut o reacție din partea RADEF Româniafilm cu o adresă în baza legii privind liberul acces la informațiile de interes public în care am întrebat care sunt intențiile regiei cu această proprietate aflată în evidentă stare de degradare și revenim cu informații.
Să adăugăm în încheiere că povestea depozitului de filme de pe fosta stradă Maiakovski a ajuns și în publicația Hollywood Reporter
Cum arăta clădirea în urmă cu 10 ani:
Cum arată clădirea acum:
actualdecluj.ro a realizat un reportaj la fața locului în urmă cu zece ani. Citește și:
