Închide

Cine au fost cei mai mari fotografi ai Transilvaniei ultimelor două secole, expoziție la cel mai mare muzeu al Transilvaniei, închis de 10 ani

Cultură by Actual de Cluj - apr. 17, 2019 0 162

Cel mai mare muzeu din Transilvania, închis de mai bine de zece ani, anunță că deschide expoziție temporară nouă, mâine.

E vorba de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj, care găzduiește mâine la ora 14 vernisajul expoziției „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX” care, spune directorul Felix Marcu, „are un aport istoric și ilustrativ, prin prezentarea unor mari fotografi transilvăneni, fără a căror pasiune nu am avea astăzi parte de adevărate mărturii ale evenimentelor care au influențat atât de profund secolele XIX-XX”.

La expoziție contribuie mai multe muzee, e vorba de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Complexul Muzeal Județean Bistrița-Năsăud și Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”. Fiecare muzeu dintre cele cinci participante aduce în atenția publicului câte un fotograf renumit din Transilvania secolelor XIX-XX. În cadrul expoziției sunt prezentați, în ordine cronologică, Veress Ferenc (1832-1916) – primul fotograf de renume al Transilvaniei, proprietar al primului atelier fotografic deschis la Cluj, în anul 1853; Alexandru Roșu (1854-1913) – primul fotograf român din Bistrița; Samoilă Mârza (1886-1967) – fotograful Marii Uniri; Szabo Gábor (1905-1982) și Suba Zoltán (1911-2009), cei mai importanți artiști fotografi din Făgăraș, respectiv Baia Mare.

Ferenc Veress (foto sus) s-a născut la Cluj, în 1832. Ca adolescent, a studiat meșteșugul aurăritului, la Aiud, unde a intrat în contact cu Miklós Zeyk, primul ardelean familiarizat cu procedeele fotografice ale lui Daguerre şi Talbot. Activitatea lui Veress a fost sprijinită de unul dintre cei mai importanți oameni de cultură ardeleni, contele Imre Mikó, fondatorul Societăţii Muzeului Ardelean. Veress Ferenc a fost unul dintre primii intelectuali ardeleni care au militat pentru crearea unei comisii mixte, maghiaro-româno-săseşti, cu rolul de a identifica toate personalitățile și monumentele culturale şi istorice din patrimoniul celor trei etnii, care meritau să fie imortalizate prin fotografie. Fotograful clujean a participat cu primele sale experimente de fotografie color la Expoziția Mondială de la Paris, din 1889.

Alexandru Roşu, considerat primul fotograf bistrițean, şi-a început activitatea în anul 1881, lăsând posterității un număr considerabil de fotografii, de la portrete ale fruntaşilor memorandişti la grupuri, peisaje şi aspecte ale oraşului, multe considerate de specialişti ca inedite.

Fotograful Samoilă Mârza a intrat în istoria României cu apelativul de Fotograful Unirii. Cele șase imagini surprinse de Mârza la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, cu prilejul Marii Adunări Naționale, care a consfințit Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului cu România, imagini unicat, sunt parte incontestabilă a tezaurului românesc. Aceste imagini sunt singurele care confirmă vizual întregirea României Mari, dar şi evenimente ulterioare acestui moment: vizita generalului Berthelot la Alba Iulia 1919, construirea Catedralei Încoronării și încoronarea suveranilor României Mari la Alba Iulia la 15 octombrie 1922.

Szabo Gábor a rămas în memoria făgărăşenilor ca maestrul artei fotografice din zonă, în condiţiile în care în Făgăraş activau în aceea perioadă un număr impresionant de ateliere raportat la dimensiunea urbei. Şi-a început activitatea în anul 1936, iar aparatul său a surprins toate evenimentele importante din zonă, de aici şi numărul mare de fotografii din perioadă.

Prin intermediul fotografiilor realizate în aproximativ 4 decenii de activitate, Suba Zoltán poate fi considerat un „cronicar” al oraşului Baia Mare, deoarece a imortalizat atât oamenii care au trăit aici şi în localităţile din împrejurimi, cât şi evoluţia urbană a oraşului. După preluarea puterii politice de către regimul comunist, pe lângă fotografiile-portret, peisajele din natură şi imaginile cu oraşul vechi, a realizat fotografii de reportaj având ca tematică diferite evenimente politice (1 mai, 23 august), sociale, culturale şi sportive.

În cadrul vernisajului programat pentru mâine la ora 14 are loc şi o prezentare a unui proces de fotografiere specific sfârşitului de secol XIX, cu un aparat foto de epocă. Expoziția rămâne deschisă până în 1 septembrie.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu