Închide

Cine a fost Raluca Ripan, singura femeie ajunsă rector de universitate din istoria Clujului – și prima femeie doctor și academician din țară

EducaţieIstorieRecomandarea redacției by Mihai Prodan - iul. 17, 2015 1 4360

Prima femeie rector de universitate în Cluj-Napoca, prima femeie ce obține titlul de doctor din România și prima femeie aleasă în prestigioasa Academie Română.

Raluca Ripan a fost prima femeie din România care a obținut titlul de doctor în științe chimice, în 1922, la doi ani după ce se angajase cadru didactic la Universitatea din Cluj. A devenit membră a Academiei Române în 1948 și, trei ani mai târziu, fonda Institutul de Chimie din Cluj, care îi poartă azi numele. Din 1951, timp de patru ani, a fost rectorul universității „Victor Babeș”. Numele său îl poartă acum și Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară din Cluj-Napoca.

Raluca Ripan s-a născut în Iași, în 27 iunie 1894, unde a absolvit liceul, după care s-a înscris la secția de chimie a Facultății de Științe a universității din Iași. A obținut licența în chimie în 1919 și a ajuns, ca urmare a rezultatelor „excepționale” după cum le caracterizează acum UBB Cluj, preparator la laboratorul de chimie minerală al universității, unde ajunge, după un an, asistent. În 1920 se mută la Universitatea din Cluj, pentru a-și definitiva teza de doctorat, „Aminele duble corespunzând sulfaților dubli din seria magneziană”, pe care o susține doi ani mai târziu. Raluca Ripan devine astfel, cu această teză, prima femeie doctor în științe chimice din România.

ralucaripan

Până în 1931 ocupă postul de șef de lucrări la laboratorul de chimie anorganică a facultății de științe – și pentru o scurtă perioadă de timp în acest interval, între 1925 și 1927, a fost și conferențiar suplinitor la facultatea de medicină și farmacie a universității. Până în 1942 ajunge să fie promovată conferențiar titular și apoi profesor universitar, iar după al doilea război mondial, când facultatea se mută la Timișoara, Raluca Ripan se întoarce la Cluj, unde, din 1948 până în 1964, e șefa catedrei de chimie anorganică, decan al facultății de chimie între 1948 și 1952, și între 1952 și 1956 e rector al universității. Din 1957 până în 1975 conduce filiala clujeană a Academiei Române.

Raluca Ripan e nu doar prima femeie doctor din România, dar și prima femeie membră în Academia Română, din 1948. Între altele, i-a fost profesor reputatului specialist clujean în chimie, fost președinte al Academiei Române, Ionel Haiduc. Acesta rememorează acum pentru actualdecluj.ro ce însemna profesionista Raluca Ripan: „mi-a fost profesoară în anul I la facultate, în 1954-55. E mult de atunci. Doamna academician Ripan era o prezență impunătoare și fizic, și intelectual, pentru că era o doamnă înaltă și când intra în sala de curs făcea o impresie puternică. Două semestre am făcut cursuri cu dânsa, am dat și două examene, oficial mi-a fost și conducătorul lucrării de licență, dar mai mult m-am descurcat singur, dânsa fiind mai mult plecată. Dar era prestigios să ai conducător de licență de această anvergură. Cursul dânsei de la facultate era un curs clasic de chimie anorganică. Cunoștea foarte bine chimia până la data aceea și am învățat multe de la acel curs, mi-a menținut interesul pentru chimie. Eu am intrat la facultate cu gândul să fac chimie organică, dar după puțin timp de facultate mi-am schimbat decizia pentru chimie anorganică, pe care am slujit-o toată viața apoi, și nu mi-a părut rău. Doamna Ripan a reușit să arate frumusețea chimiei anorganice. Din școală vii cu o idee – chimia anorganică pare o junglă, cu atâtea elemente chimice câte sunt în tabelul periodic. Dar dacă reușește cineva să lămurească studentul că aceste elemente chimice sunt legate între ele și nu sunt întâmplătoare atunci totul se clarifică. În facultate am mai avut un profesor mare, profesorul Liteanu, era profesor de chimie analitică și conducea cercul studențesc de chimie anorganică. La acest cerc mi-a dat tema pentru un referat ce apoi a constituit apoi întreaga mea carieră, mi-a propus să scriu despre polimerii anorganici, atunci nu se prea vorbea despre ei. Polimerii sunt o temă tipică de chimie organică, cu acest referat am intrat în niște hățișuri ale chimiei anorganice”.

 

Controversata doamnă Ripan

raluca-ripanPuține se știu, însă, despre latura controversată a savantei clujene. Cercetătorul Valentin Orga, profesor la Facultatea de Istorie a UBB, notează în Revista Bistriței din 1999: în timpul când în zona Huedinului funcționa o puternică mișcare anticomunistă, Raluca Ripan era învățătoare în Săcuieu, plasa Huedin. Locuia în gazdă la o familie, Potra, al cărei cap, Aurel Potra, intrase în legătură cu un grup de patru legionari sosiți din București pentru a organiza în zonă un punct de rezistență. Conducătorul grupului era căpitanul de marină Gheorghe Gheorghiu Mărășești. Acesta a înființat aici gruparea „Credință, cruce și spadă”. Sprijiniți de Aurel Potra, bun cunoscător al zonei, legionarii au construit mai multe adăposturi și au atras de partea lor mai mulți săteni din Săcuieu. Între altele au atacat un depozit de alimente de la Sâncrai, pe care au vrut să-l incendieze, dar au renunțat și au amenințat doar cu incendierea, dacă cerealele din acesta nu le sunt distribuite țăranilor. Legionarii organizează o adunare la care participă mai mulți locuitori din zonă, după estimările martorilor 30-40 sau chiar 60. La câteva zile după aceasta, Securitatea începe arestările și apoi condamnările, fără excepție toți cei arestați au ajuns și în închisoare. În zonă urmau să vină și alți legionari din București, dar aceștia au fost arestați în gara din Huedin. „În privinţa trădării există mai multe păreri, aceea potrivit căreia ar fi trădat Raluca Ripan, o a doua care îl inculpa pe preotul Mereu şi o alta în care se susţine că trădarea s-a produs încă de la București”, arată cercetătorul Valentin Orga.
Mai departe, cercetătorul explică pe larg: „După cele câteva acţiuni ale grupului de rebeli, Securitatea se alertează şi începe urmărirea. Sunt arestati toți cei implicaţi, mai puţin Raluca Ripan. Acest fapt ridică semne de întrebare pentru mulţi dintre cei în cauză, sau pentru membrii familiei acestora. Suspiciunea plana în aceeaşi măsură şi asupra preotului Mereu care fusese arestat cu puţin timp înainte ca suspect. Nu vom intra în amănunte, căutând să elucidăm cazul trădării, ci reţinem doar mărturiile unor participanţi direcţi la acele evenimente. Părerea este unanimă, că aceasta a trădat, căci dăscăliţa era căsătorită (sau era în relaţii de rudenie) cu un procuror din Cluj. Prin acesta ea ar fi fost contactată de Securitate.’ Faptul că nu a fost arestată este motivat de unul dintre săteni prin explicaţia că Potra şi-ar fi înscenat plecarea în munţi cu grupul ca pe o răpire, pentru a-şi proteja familia şi iubita, dar şi prin aceea că el a declarat că Raluca nu era implicată în complot, neştiind prin urmare nimica. Surprinderea multora dintre cei implicaţi a fost mare atunci când, reveniţi din închisoare, au aflat că personajul feminin implicat în acţiunea subversivă ajunsese în poziţii importante în ierarhia universitară (este pentru un mandat Rector al Universităţii clujene). Pentru mulţi dintre aceştia cariera de savant de renume mondial, titlul de academician aveau ca punct de pornire „momentul Săcuieu”. Era greu de acceptat, într-o societate în care femeile aveau de luptat în primul rând cu  prejudecăţile existente despre satul lor, că o femeie putea ajunge şi altfel la aceste performanţe. Este greu de stabilit adevărul în condiţiile în care avem de navigat între subiectivismul mărturiilor orale ale ţăranilor din Săcuieu şi între biografiile contrafăcute ale demnitarilor din perioada comunistă. Reţinem doar participarea, chiar şi pasivă, la evenimente, pe fondul unei legături amoroase cu unul dintre liderii grupului. In numele acestei legături fiecare din cei doi au riscat: ea prin adeziunea (limitată?) la acţiune, el prin acoperirea şi declaraţia favorabilă ei”.

UPDATE 2019

Studiind situația ani la rând, Orga spune că informația a fost infirmată ulterior: „în articolul din Revista Bistriței citam povestea unui bătrân, Ioan Gordan, fost deținut politic, dar și un articol apărut în publicația „Nu” din Cluj despre grupul „Cruce și spadă”. Făcând cercetări sistematice, aprofundând subiectul, în anii ce au urmat, studiind biografia academicienei Raluca Ripan, am lămurit problema. Într-un dialog față în față cu Ioan GOrdan, acesta a făcut confuzie între Raluca Ripan și soția criticului Răpeanu, care era mult prea tânăr la acea dată. Era vorba despre soția procurorului Răpeanu, care ajunge la scurtă vrmee procurorul general adjunct al Republicii Populare Române. Într-un studiu introductiv la volumul de mărturii dedicat acestui grup, am făcut corecția necesară. Studiul a apărut în 2010. În anii 1997-1998, când am făcut cercetări pe teren, informațiile erau foarte puține, accesul la arhitele fostei Securități era greoi”.

Un comentariu

  1. Cum era posibil ca Raluca Ripan sa fie invatatoare in Sacuieu, in conditiile in care era academician si decan al facultatii de chimie inca din 1948? Nu are sens, sunt probabil doua persoane diferite avand acelasi nume.

Scrie un comentariu

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.