Închide

Cine-a fost Mihai Adam, atacantul român ca nimeni altul. De la prietenia cu Ferenc Puskas la rugămințile lui Oblemenco. “Mihai, opreşte-te tată, ajunge “

SportTop News by Catalin Suciu - dec. 11, 2015 0 508

S-a stins o glorie, Mihai Adam. Un fotbalist care-a făcut istorie în România, un golgheter pur-sânge, o sperietoare veritabilă pentru porțile adverse. A fost în trei rânduri cel mai bun marcator al României, de două ori cu Universitatea și încă o dată cu CFR . N-a iertat pe nimeni. Niciodată. Iar duelurile sale au ajuns legendare, fie că vorbim despre meciurile împotriva lui Oblemenco, Nunweiller sau Ferenc Puskas, cel mai mare fotbalist din istoria Ungariei și unul dintre cei mai mari jucători pe care i-a dat fotbalul.

Într-unul dintre ultimele sale interviuri, acordat jurnalistului Ovidiu Blag, Mihai Adam povestea, printre multe altele, și de o întâlnire surpriză în cupele europene.

„În urma victoriei din finala Cupei României, “Ştiinţa“ Cluj, vechiul nume al “Universităţii”, şi-a câştigat dreptul de a evolua în Cupa Cupelor, ediţia 1965-1966. În primul meci am jucat cu austriecii de la Wiener Neustadt. În Austria am câştigat cu 1-0, iar la Cluj am învins cu 2-0. Pe vremea aceea, între tur şi retur era o pauză de aproape o lună, calendarul internaţional nefiind atât de aglomerat ca şi acum. Astfel că am început în septembrie, returul l-am avut în octombrie, apoi a venit turul doi şi un adversar de calibru, Atletico Madrid, cu care am jucat în 17 noiembrie şi 15 decembrie. Cu spaniolii am pierdut din păcate, 0-2 la Cluj şi 0-4 la Madrid. De partidele cu spaniolii mă leagă nişte amintiri dragi. De exemplu, în retur, după o escală la Paris am ajuns la Madrid în jurul orei 17. Antrenorul nostru Sepci a hotărât să facem un scurt antrenament pe terenul de joc, pentru a ne acomoda cu atmosfera. Spre surprinderea noastră, porţile erau închise. În acel moment, s-a produs un lucru uimitor: am văzut un tip bine legat, care a venit şi a lovit efectiv cu piciorul lacătul respectiv, reuşind să ne deschidă. După aceea s-a prezentat : “Bună seara, mă numesc Ferenc Puskas şi cât timp veţi sta în Spania, nu am să mă despart de voi“. Aşa a şi fost, timp de şapte zile vedeta de calibru stând “lipit” de noi. Ţin minte că într-o seară ne-a invitat la un restaurant select, unde am depănat amintiri despre ţară, el plângând în lacrimi atunci când a venit vorba despre acest subiect, pentru că era plecat de mult printre străini.”

Apoi, în România, e bine de menționat că Oblemenco , de la Craiova, l-a rugat să fie docil cu oltenii chiar în timpul unui meci. „A fost memorabilă întâlnirea mea cu marele Oblemenco, în 1968, în anul când Universitatea Craiova promovase în Divizia A. Conducătorii din Bănie au venit la noi să ne roage să nu le dăm mai mult de 1-0. Noi nu prea puteam digera astfel de directive, aşa că era la un moment dat 5-0, iar eu marcasem deja 3 goluri. Atunci a venit înspre mine Oblemenco şi mi-a spus : “Mihai, opreşte-te tată, ajunge „. Interviul integral poate fi citit AICI.

foto: gsp.ro

author photo two

Catalin Suciu

Este reporter pentru site-ul actualdecluj.ro, din aprilie 2014. Anterior a lucrat la cotidianul Ziua de Cluj din august 2011. A mai lucrat la cotidianul Monitorul de Cluj între octombrie 2006 și mai 2010, şi la agenţia de presă NewsIn în perioada martie 2007 – februarie 2009. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universităţii „Babeș- Bolyai”.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu