Cercetătorii din Cluj află de ce se plictisesc oamenii
Educaţie by Mihai Prodan - mart. 04, 2022 0 213
Cercetătorii din Cluj află de ce se plictisesc oamenii.
Cercetătorii de la universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, de la Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie, arată într-un studiu publicat recent că două tipuri de gânduri iraționale sunt cele mai importante variabile implicate în apariția stărilor de plictiseală.
E vorba de, așa cum se exprimă aceștia, ”gândurile de tip toleranță scăzută la frustrare prin care o persoană crede că nu poate tolera situații sau evenimente dificile”, și respectiv ”gândurile de tip evaluare globală, care implică o apreciere generală a sinelui, a altora sau a vieții, în detrimentul evaluărilor situaționale bazate pe comportamente sau evenimente specifice”.
Articolul, ai cărui autori sunt Ion Milea, Roxana Cardoș și Daniel David, acesta din urmă fiind și rectorul universității, a fost publicat în jurnalul academic Behavioural and Cognitive Psychotherapy. ”Cu toate că plictiseala este foarte comună mai ales la tineri și poate fi asociată cu o serie complexă de emoții – depresie, anxietate, vinovăție, furie – sau chiar comportamente negative – șofat periculos, consum prelungit și abuz de substanțe, comportamente repetitive, probleme de învățare sau performanță scăzută – , subiectul acesta este destul de neglijat în literatura științifică”, arată David. ”Plictiseala nu are o definiție unitară, iar cauzele și consecințele sale sunt încă subiect de explorare. Numeroasele definiții ale ei pun accentul pe componente diverse, precum neplăcerea resimțită când o trăim, activarea fiziologică scăzută – stare de sub-stimulare, angajarea atenției pe incapacitatea de a ne concentra sau chiar pe natura adaptativă a plictiselii, care semnalizează că activitatea curentă sau lipsa ei nu oferă stimularea așteptată și nici sens ori semnificație, motivându-ne să ne îndreptăm spre alte activități”.
Cercetătorii au conceptualizat starea de plictiseală drept emoție și propun strategii prin care plictiseala să fie scăzută sau gestionată. Cele mai eficiente s-au dovedit a fi strategiile cognitive, ”cele care așază gândurile în centrul de comandă”. ”Astfel, abordările acestea consideră că nu evenimentele în sine, ci felul în care le interpretăm generează emoția. Interpretarea depinde de credințele noastre evaluative, care pot fi raționale – flexibile sau iraționale – rigide, extreme, în funcție de argumentele pragmatice, empirice și logice care le susțin”, mai arată David.
Aceste tipuri de interpretare conduc, la rândul lor, la apariția unor emoții funcționale, utile sau, dimpotrivă, disfuncționale. ”Importanța toleranței scăzute la frustrare a fost reiterată, iar relevanța evaluării globale pentru apariția nivelelor înalte de plictiseală poate sugera că oamenii se consideră pe ei responsabili și se autoblamează sau îi blamează pe alții sau însăși viața în contexte de plictiseală. Astfel, acest studiu și abordarea plictiselii din perspectiva REBT ar putea o direcție utilă pentru intervenții sau activități de prevenție în ce privește plictiseala și consecințele sau asocierile sale comportamentale și emoționale”, arată cercetătorii.
