Închide

Cele trei reguli sfinte trasate de Boc comisiei de urbanism pentru avizarea dezvolărilor imobiliare mari în Cluj-Napoca. Cum a fost la ședința cu proiecte mari

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Actual de Cluj - sept. 27, 2021 0 2671

Primarul Emil Boc a enunțat în fața specialiștilor din Comisia de Urbanism a Primăriei, într-o ședință dedicată doar proiectelor mari, trei filtre prin care trebuie trecute toate proiectele mari propuse în oraș pentru a fi avizate argumentând că pe umerii municipalității apasă dezvoltarea orașului dar și că la masa de ședințe sunt oameni responsabili care înțeleg acest lucru, dincolo de presiunile care se fac, chiar și de către consilierii locali. Astfel, a cerut comisiei să verifice portabilitatea arterelor și să se asigure că toată lumea ajunge pe asfalt acasă, să aibă în vedere dotările aduse prin proiecte pe baza analizelor sectoriale prezentate de proiectanți (școală, grădiniță la 15 minute de mers pe jos, zone verzi, parcuri) dar și să se asigure că toate dezvoltările sunt corelate cu proiectele majore ale Primăriei (centura metropolitană, trenul metropolitan, metroul).

 

Ședința online a Comisiei de urbanism a Primăriei din 23 septembrie – cu o ordine de zi cu 7 puncte, în principal Planuri Urbanistic Zone (PUZ) pentru dezvoltări imobiliare mai mici sau mai mari – a debutat cu un mesaj al primarului Emil Boc către specialiștii din comisie. El a spus că pe umerii Primăriei apasă dezvoltarea orașului și că aceasta nu poate să fie făcută optim dacă „la această masă nu sunt oameni responsabili”.

Primarul a ținut să spună că înainte de ședința care a avut loc după prânz a trecut în revistă fiecare punct cu oamenii din aparatul administrativ și-a spus punctul de vedere. Ca reguli și fitre pentru avizarea proiectelor le-a indicat celor din comisie trei elemente: „Ne uităm la fiecare lucrare care este portabilitatea arterelor, care este capacitatea prognozată. Doi. Este creșă, grădiniță, școală la 15 minute de mers pe jos, este parc, în baza analizelor sectoriale. Trei. Corelarea cu proiectele majore ale Primăriei (centura metropolitană, trenul metropolitan, metroul)”, a arăta Boc. Primarul a mai argumentat că: „Pe umerii Primăriei apasă dezvoltarea orașului iar dacă la această masă nu sunt oameni responsabili, nu vom reuși. Știu că este o presiune mare chiar și de la consilierii locali. Presiunea însă se oprește în fața calității vieții, lumea trebuie să înțeleagă acest lucru. Dacă nu veți înțelege o să vă pun această întrebate la nesfîrșit – Dumneavoastră nu trăiți în Cluj-Napoca, nu veți cum este traficul în fiecare zi? Vor veni și studenții peste câteva zile. Eu vă asigur că nu voi semna nimic dacă nu voi fi baricadat cu toate studiile. Nu cedez presiunilor. Să nu vă lăcomiți la lucruri mari, ci faceți lucruri mici, sustenabile pe teremen mediu sau lung. Nu unii suntem la încasat iar alții, din pix, multiplică blocuri și cartiere fără să țină cont de oraș. Voi întoarce toate proiectele până când se respectă condițiile amintite.”

Primarul l-a mandatat pe arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop, să conducă ședința și să analizeze împreună cu specialiștii cele 7 proiecte de pe ordinea de zi prin prisma celor enunțate de el. Trei dintre proiecte au revenit la urbanism iar alte patru au fost discutate pentru prima dată în comisia mare.

Un proiect nou discutat, înregistrat la Primărie în 2020, a fost propus de Gorcan Vasile si asociații (25 de proprietari constituiți într-o asociație) și vizează urbanizarea Dealului Popii din cartierul Borhanci, adică o suprafață de peste 14,8 hectare de tren unde se dorește consturirea de locuințe unifamiliale și locuințe colective mici. Proiectanții sunt Promoter Nova Enviroment Design. Documentația a fost susținută de cei care au lucrat la proiecte – arh Gheroghe Elkan, arh Camil Vinași și geograf Diana Reteșan-Floca. Potrivit Planului Urbanistic Zonal se intenționează amenajarea a 165 de parcele pe care se doresc 64 locuințe individuale (pe cele sub 500 mp), 96 de ocuințe cu două unități locative pe cele între 500 și 1000 mp și locuințe izolate pe cele 5 parcele peste 1000 mp plus 2 locuințe în cascadă cu patru niveluri și câte o unitae locativă pe nivel pe parcelele de circa 2000 de mp. Viitorul anasamblu urmează să fie deservit de un parc de peste 1,2 hectare despre care beneficiarii au spus că îl vor dona Primăriei.

Dezvoltarea a fost lăudată de viceprimarul Dan Tarcea care a preluat și el conducerea ședinței, după plecarea primarului Emil Boc, acesta arătând că așa se face urbanizare, pe o suprafață consistentă de teren. Proiectul a primit observații legate de panta viitoarelor străzi propuse, de profile, de felul în care se va descărca în arterele existente viitorul flux de mașini, s-au cerut copaci pe aliniamentul drumurilor nou propuse, clar evidențiați, dar și capacitarea rețelelor de utilități.  Proiectanților li s-a mai reproșat că pe partea de servicii au propus realizarea unui azil de bătrâni, însă când au ajuns în comisie s-au răzgândit și au spus că fac o creșă. De asemenea s-a cerut arhitecților care s-au ocupat de documentanție să clarifice de ce funcțiuni de învățământ are nevoie viitorul ansamblu. Și s-a stabilit că proiectul va reveni. „O dată, de două ori sau de câte ori va fi nevoie, având în vedere că e o dezvoltare mare”, după cum a explicat Tarcea.

Tuturor celor cu dezvoltări în zona Borhanci Sopor li s-a reamintit că autorizațiile de construire pentru locuințe se vor primi începând cu 2026, după ce vor demara proiectele majore de infrastructură ale Primăriei, chiar odată avizată documentația de urbanism, dar că lucrările de drumuri sau funcțiunile de învățământ pot fi atacate înainte de termenul amintit.

Pe ordinea de zi s-a mai discutat un proiect de urbanizare în zona Sopor dar și unul de urbanizarea pe strada Voievod Gelu Vest, ambele fiind reveniri. Proiectul de urbanizare de pe Voievod Gelu, beneficiar Rus Suzana și asociații (66 proprietari) s-a tranșat și cu avocați (Ioana Cioacian) care a acuzat faptul că respectivul proiect stă de doi ani la Comisia de circulație și nu a primit nicio rezoluție. Tarcea a ținut să arate avocaților că, urbanistic nu există observații și că doar comisia operativă va verifica observațiile primite și anume ca să exite copaci pe alinementul străzilor, alveole de parcare pentru vizitatori (deja evidențiale). El a spus însă că proiectul va merge mai departe doar în momentul în care se va asigura accesul de 2 benzi și 2 trotuare spre viitotul ansamblu. În prezent, accesul spre asamblu se face pe un drum de 7 metri, reglementat prin alt proiect aprobat în 2013, iar beneficiarii au propus lărgirea lui după respectiva porțiune. Pe terenul de peste 6,6 hectare se dorește contruirea a 87 de locuințe individuale și colective, deservite de o zonă de clinică și cabinete medicale. Proiectanții sunt Made By iar proiectul aparține arhitectului Nicu Ștefănuți.

Celălalt proiect care a revenit îl are ca beneficiar pe Podar Bogdan și vizeazî urbanizarea unui teren de peste 1,7 hectarea pentru construirea a 11 locuințe individuale deservite de o zonă de servicii și de una verde pe care proprietarii erau pregătiți să o amenajeze cu proiect și să o predea Primăriei. La fel și rețeaua de drumuri. Proiectanți sunt Matatec SRL-D. În schimb, cei din comisie au cerut beneficiarilor să aibă dotări publice – creșă grădiniță, prin asociere cu alți beneficiari ai PUZ-urilor inițiate în vecinătate. Arhitecții proiectanți au arătat că o creșă ar fi o investiție mult prea consistentă pentru beneficiarii documentației, mai ales că dezvoltarea aduce în zonă doar 11 case și, în plus, în imediata apropriere Primăria pregătește hub-ul educațional Borhanci. Argumentul n-a ținut în fața viceprimarul Dan Tarcea sau a arhitectului șef care au spus că respectivul proiect se face într-un anumit orizont de timp dar și că toate proiectele mici din zonă aduc împreună multe mașini și mulți copii care trebuie să fie deserviți cumva de funcțiuni publice de învățământ sau să aibă dotări. Arhitectul Mihai Racu din comisie a propus Primăriei să genereze un mecanism prin care, spre exemplu, să primească o parcelă de tren pentru o locuință de la beneficiar pe care ulterior să o folosescă ca monedă de schimb cu alți beneficiari din zonă și să genereze un viitor parc sau un spațiu public prin respectivul mecanism. Ideea a fost calificată ca bună de Tarcea, însă li s-a recomandat proiectanților și beneficiarilor să se înțeleagă cu alți vecini de PUZ-uri și să contribuie toți la dotările din zonă, cu teren, cu investiții în creșe, parcuri etc.

(propunere amenajare parculeț Sopor ulterior donat Primărie – Maiatec)

Un alt proiect inițiat de Tudoran Alexandru pentru parcelarea unui teren de peste 4700 metri pătrați și construirea de locuințe familiale în Bună Ziua, pe strada Măceșului, cu câte două unități locative (5 construcții), proiect al Conproex Construct, a primit observații că parcelele sunt supraconstruite și că zona comportă doar locuințe unifamiliale.

Sociatatea Lav & M a propus un P.U.Z – Construire locuințe cu regim redus de înălțime Str. Semenicului la care lucrează proiectanții de la biroul arhitectului Mihai Schmidt. Proiectul a revenit în comisie și a fost discutat la începutul ședinței. Se intenționează construirea pe o parcelă de peste 3700 mp pe două loturi a unor locuințe semicolective cu maxim trei unități locative și două niveluri demisol, parter și un etaj. Arhitecți din comisie au amendat faptul că PUG-ul a permis construirea pe fâșia verde dintre cartierele Mărăști și Gherogheni, însă primarul le-a recomandat să ducă discuțiile în organizațiile profesionale ale arhitecților și să ia atitudine, având în vedere că Primăria nu are ce face în fața unor reglementări deja în vigoare și care au produs efecte juridice. A fost singurul proiect la care a participat la discuții și primarul Boc. Proiectul a fost amânat pentru ca proprietarii din PUZ să își clarifice problemele de proprietate și suprafața pe care se propune construirea iar proiectanții au primit și o serie de observații tehnice pentru a reface documentația.

Arhitectul Mariu Tărău de la biroul Beletage a obținut avizul pentru Bolboacă Alexandru și documentația de schimbare încadrare funcțională a unui spațiu dintr-un imobil de pe Str. Constantin Brâncuși nr 176-178 având în vedere că e o corecție a unor erori din Planul Urbanistic General.

Episcopia Greco Catolică a inițiat un PUD – Extindere corp C3, Liceul Greco Catolic Inocențiu Micu Calea Moților, nr 24-26. Documentația a fost realizată de Neoton Design și susținută de arhitectul Tonea Dragoș. Cei din comisiei au arătat că problema cea mai mare a etinderii este legată de cum arată și s-a stabilit ca proiectul să fie supus atenției comisiei de estetică în următoarea fază. Mai mult, cei din comisia au făcut recomandări cu privire la respectiva extindere, „în așa fel încât lucrurile să fie funcționale”. S-a mai cerut ca viitorul pod peste Canalul Morii propus pentru a deservi zona cu extindere să fie capacitat și pentru mașinile de intervenții.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu