Închide

Ce spune arhitectul câştigător şi ce i-a recomandat juriul să aibă în vedere când va proiecta noua faţă a celei mai frumoase zone din centrul Clujului

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - sept. 18, 2018 0 402

Arhitectul Arnold Macalik a participat acum 13 ani la un altfel de consurs de idei pe care Primăria Cluj l-a făcut pentru zona Eroilor-Piaţa Unirii (cel câştigat de Planwerk şi pus în operă parţial, în etape care au durat până nu demult, în 2017). Atunci Makalik a fost nemulţumit că a pierdut și pentru faptul că idei din proiectul său au fost preluate în documentaţia câştigătoare, fără a i se da credit. Acum spune că ceea ce s-a întâmplat de fapt atunci l-a călit şi l-a adus unde este astăzi – va face un proiect pentru Primăria Cluj pentru transformarea celei mai frumoase bucăţi din centrul istoric al Clujului, zona Kogălniceanu.

Propunerea de arhitectură care a câștigat concursul de soluții organizat de Primărie și Ordinul Arhitecților aduce intervenții minime pe Kogălniceanu și posibilitatea ca pietonii să folosească spațiul și să-l revendice prin scoaterea demarcației actuale dintre carosabil și trotuare și desființarea actualelor locuri de parcare. Nu se va mai parca ”merțanul” universitarilor până la scara de instrare în sediul central al Universității Babeș-Bolyai. Macalik este convins că până la urmă conducerea instituției de învățământ va putea aprecia beneficiile propuse.

”Am participat la concursul de idei pentru Eroilor-Piața Unirii. Atunci am fost nemulţumit de demers şi de aparenta lipsă de maturitate a momentului respectiv în care s-a derulat. Însă e foarte mişto să faci concursuri pentru că odată ce participi într-un concurs, fie că eşti câştigător sau descalificat necâştigător, nu contează, a doua zi tu eşti cel mai demn în măsură de a tace pentru că ţi-ai spus părerea, juriul pe care l-ai acceptat şi-a spus părerea, rămâne să taci. Trebuie să recunosc că mi-a folosit foarte mult ce s-a întâmplat atunci, dar şi de atunci în mediul public din Cluj.Ce aduce nou propunerea noastră? Faptul că nu aducem nimic. Aceasta este ideea. Să vii să nu te văd. De ce? Pentru că valorile intrinseci ale străzii şi ale acestui mediu urban sunt înscrise, sunt acolo, nu trebuie să punem alte valori. Încercăm foarte gingaş să ne mulăm pe caracterul spaţial, pe atmosferă, pe datele istorice ale unui segment cumva în aşa fel încât să dirijăm folosinţa în primul rând şi apoi caracterul, introduci un pavaj nou, rezolvi probleme tehnice care sunt reclamate de zonă, cele elementare, peisagistic, din punct de vedere dendrologic reîntregești sau din contră, focalizezi anumite lucruri. Nu tu redai pietonilor spaţiu, ci îl dai pietonilor să-l folosească și ei să ceară să elimine mașinile. Pietonii care au recăpătat o porțiune să spună: „asta îmi aparține mie.” Acesta este conceptul de shared space. Ne mulăm pe valorile pe care am reușit să le depistăm”, a subliniat Macalik pentru Actualdecluj.ro.

Arhitectul a menționat că propunerea aduce un caracter unitar pentru întreg spațiul prin renunțarea la demarcația actuală între trotuare și carosabil. „Dispar trotuarele și despărțirea de carosabil bombat în mijloc cu două trotuare. Căpătăm un caracter nou și deloc inovativ, așa cum era și în perioada istorică. Resăpăm la nivel de rigolă centrală și în pâlnie. Se schimbă astfel citirea clădirilor. Cumva se vor flata fațadele. Vei simți că e un singur spațiu și nu va fi așa de segmentat. Curățăm strada de toate elementele care ocupă locul. Să scoți 70 de mașini e zero barat, având în vedere că la intarea în cimitir se construiește un parking cu 370 de mașini. Nu o să simtă nimeni că le scoatem. Trebuie și sper să accepte și rectorii. Sper ca Universitatea să nu fie un opozant. Pe termen scurt vor înțelege care sunt beneficiile care decurg din modelarea spațială. Aleea rectorilor va fi dfiscretă.  Înainte de toate vreau să văd cine sunt acei rectori. Universitatea nu are o lista extausthivă, mai e de lucru. Sunt foarte multe nume. Ar trebui un consens istoric. Cine a contribuit de-a lungul istoriei, pe cine considerăm rectori? Au fost anumite perioade în care nu era structurată activitatea cu rectori ca acum ”, a atras atenția Macalik.

Arhitectul a mai subliniat că municipalitatea ar trebui să se implice în zonă și să rezolve problemele care există.  ”Administrația trebuie să pună lancea pe steag. Să fie serioși, la Bilioteca Academiei avem un gang pe care de 50 de ani trebuia să-l rezolve orașul. Nu s-a întâmplat. Acolo este o conductă de gaz supraterană lângă care fumează elevii și studenții. E mizeriei. Se și urinează acolo. Sunt unele lucruri care nu țin de proiectul de arhitectură. Eu am venit cu propuneri și idei. Municipalitatea trebuie să-și dorească să rezolve toate aceste probleme care există în zonă”, a mai spus arhitectul.

CITEȘTE ȘI:

Cea mai frumoasă stradă din centrul Clujului e aproape de pietonalizare. Cine a câștigat concursul pentru transformarea zonei Kogălniceanu-Cipariu și care e viziunea propusă

Propunerea aduce două zone exclusiv pietonale pe strada Kogălniceanu (una între Universității și Emanuel de Martonne și cealaltă între Herman Oberth și Gal Gabor) și, potrivit arhitectului, îi va face pe oameni să pietonalizeze și să utilizeze acest spațiu în detrimentul mașinilor. Se reorganizează circulația, vegetația, mobilierul urban, apar zone cu apă. Se vor utiliza trei tipuri de pavaj.

Juriul a recomandat biroului MossFern a arhitectului Macalik să țină cont de o serie de aspecte.

”Detaliile iluminatului pot fi nuanțate pentru a fi mai bine adaptate spațiilor urbane respective. Memorialul rectorilor Universității ar trebui să includă toate numele, începând cu fondatorul primei școli iezuite în 1581. Trebuie să poată fi extins cu numele viitorilor rectori. Fațada brutalistă a Bibliotecii Academiei e o prezență puternică arhitecturală și instituțională. Necesită un tratament specific. Fațada laterală va deveni un front în scuarul nou deschis. Volumul va fi perceput ca o clădire de colț de pe stradă și din scuar și trebuie abordat în consecință. Străzile secundare trebuie să fie reconsiderate pentru a le întări caracterul specific. Spațiul din fața bisericii reformate și grădina ei merită o abordare cuprinzătoare și unificată. Amenajările peisagistice din jurul Turnului Croitorilor își ratează șansa de a deveni o destinație a promenadei Kogălniceanu. Întreaga soluție trebuie să fie adaptată nevoilor persoanelor cu dizabiliăți vizuale și de mobilitate. În timp ce soluțiile de evacuare a apei de ploaie sunt tratate îngrijit, ar fi util ca apa de ploaie să fie colectată și refolosită în scopuri utilitare”, sunt cele câteva puncte recomandate de juriu unde concepția poate fi dezvoltată în continuare. Cu mențiunea că schema de amenajare propusă este generoasă și bine proiectată.

Primăria urmează să semneze contractul de proiectare pentru zona Kogălniceanu cu biroul MossFern, după care arhitecții urmează să detalieze viziunea arhitecturală propusă și declarată câștigătoare la concursul de soluții. Abia din 2020 încolo se poate vorbi despre punerea în operă a proiectului.

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare