Ce se întâmplă cu prețurile? BNR vede, la finalul anului, o inflație mai mare decât în prezent, în jur de 16%
Economie by Actual de Cluj - nov. 14, 2022 0 125
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) Mugur Isărescu a declarat luni că BNR vede, la finalul anului, o inflație mai mare decât în prezent, în jur de 16%, transmite Economedia. El a afirmat că au mai fost perioade cu creșteri de costuri care vin din mișcări la prețul energiei, însă din 2005 până în prezent niciodată nu s-au dus atât de repede costurile la energie în prețurile finale. El a precizat că, deși în primul semestru activitatea economică din România a fost una din cele mai ridicate din UE, în partea a doua a anului este previzibilă o temperare.
Guvernatorul BNR a prezentat, luni, raportul asupra inflației.
Principalele declarații ale lui Mugur Isărescu:
Despre inflație și cauze
Rata anuală a inflației s-a menținut pe o traiectorie ascendentă și în trimestrul dar în mod vizibil și-a încetinit viteza de creștere
Mai mulți factori pentru creșterea inflației:
Efectele indirecte ale majorării costului cu energia, adică transmiterea majorării costurilor cu energia în costurile mai multor produse și a prețurilor de consum
La tendință a contribuit și seceta acută din această vară.
Cererea s-a menținut relativ ridicată în lunile de vară.
Am mai asistat și la o deteriorare a anticipațiilor inflaționiste
În sensul reducerii prețurilor, avem schema pentru plafonarea și compensarea facturilor.
În ultimele luni inflația s-a plimbat între 14 și 16%.
România nu mai este „campioana” inflației
Dacă ne comparăm cu ce vedem în UE. În noiembrie 2019 România era „campioană”, cu cea mai mare rată a inflației. Pe parcursul a aproape trei ani, ne-am îmbunătățit comparativ situația, cu alte țări europene, suntem pe poziția a zecea. Sunt inclusiv țări din zona euro. Mulți cred că dacă ai intrat în zona euro, ai scăpat de inflație. Uite că se dovedește a fi neadevărat.
La această temperare relativă a creșterilor de prețuri, alături de petrol, au contribuit și piețele metalelor, alimentelor și îngrășămintelor, unde s-a constatat o anumită detensionare.
Prețurile producției industriale sunt însă foarte mari, iar mai devreme sau mai târziu ele se transmite în prețurilor de consum. Dar obsevăm și aici în ultimele luni o calmare a majorărilor de presă.
„Niciodată nu s-au dus atât de repede costurile la energie în prețurile finale”
La inflația de bază (CORE2 ajustat) aici avem efectele șocului energetic. Aș putea spune că au depășit semnificativ ceea ce am anticipat noi la BNR. Pot să fac o mărturisire: ceea ce am anticipat eu, ce am trăit în această perioadă de când sunt guvernator, mai multe efecte ale majorării prețurilor la energie, la țiței, asupra altor produse. La începutul anului m-am exprimat că cu prețul la energie nu e de glumă, pentru că se duc repede în alte prețuri. Sunt componentă cvasi-permanentă în aproape toate costurile.
Mai e și percepția că inflația mai mare, pentru că a lovit populația la buzunar.
Am mai trăit noi la Banca Națională asemenea creșteri de costuri care vin din mișcări la prețul energiei. Acum am luat date din 2005 până în prezent. Concluzia noastră e că niciodată nu s-au dus atât de repede costurile la energie în prețurile finale.
De ce credem că s-a întâmplat acest lucru? În trecut a fost mai degrabă prețul la petrol. Acum le avem pe toate. Și petrol, și gaze naturale și energie electrică. În trecut erau mai limitate. Acum majorările au fost de amploare, mai ales la gaze naturale.
Urmează să vedem dacă o eventuală plafonare de bază în echilibrul piețelor la energie electrică, la gaze naturale sau la țiței va avea efecte pozitive asupra indicelui prețurilor de consum.
Articolul integral AICI
