Închide

Ce s-a văzut la dezbaterea cu public a lui Boc privind bugetul lui 2018

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - ian. 29, 2018 0 1843

Dezbaterea organizată la începutul săptămânii privind proiectul de buget al municipiului Cluj-Napoca pe 2018 s-a bucurat de prezenta unui număr foarte mare de directori, șefi, șefuleți din Primărie și structurile aflate în subordinea forului local, covocați sigur cu prezență obligatorie în Sala de Sticlă de către edilul-șef. A participat chiar și managerul orașului, Gheorghe Șurubaru, așezat la dreapta viceprimarului Tarcea. De asemenea au fost prezenți și câțiva consilieri locali, de la putere, dar și din opoziție și câțiva cetățeni.

Primarul Emil Boc a prezentat clasicele „plăcinte” privind modul în care Primăria își propune să cheltuie banii din bugetul pe anul 2018. Bugetul general al municipiului este de 257 de milioane de euro, mai mic decât cel al anului trecut. Boc a ținut să enunțe și prioritățile bugetare, orientate pe câteva puncte dintre care cap de listă este menținerea acelorași taxe și impozite locale (chiar dacă bugetul orașului a fost văduvit de 28 de milioane de euro prin măsura luată de Guvern privind reducerea cotei din impozitul pe venit care revenea autorităților locale). În plus, se propune și menținerea acelorași alocări pentru cultură sau sport. Apoi, ca axe importante ale listei de priorități, sunt investițiile în descongestionarea traficului, modernizarea transportului în comun dar și a spitalului din subordinea instituției, Clujana.

 

 

Primarul Boc a fost mestru de ceremonii, așa cum obișnuiește la fiecare dezbatere de acest fel. După ce a vorbit mult și la fel despre buget a trecut în revistă luările la cuvânt. A recomandat un timp de 3 minute pentru fiecare intervenție. Inițial au fost două-trei. Apoi a invitat-o pe doamna viceprimar (cum s-a scuzat că îi vine să o numească deși nu mai deține funcția) Anna Horvath să ia cuvântul, curios dacă are vreo propunere. Mănușa aruncată (parcă voit) a fost acceptată (la fel de ingenuu).

În final au ieșit 8 luări de cuvânt, având în vedere că în sală se afla și Iosif Pop, dar și consilierii din opoziție – Dan Morar sau Adrian Mureșan, La finalul listei s-a inscris și tânărul consilier UDMR Rácz Levente Zsolt.

Boc a fost odihnitor de prietenos cu toți cetățenii, dar și cu cetățenii-consilieri. A pus patimă doar în discuția cu Dan Morar, după cum a ținut să spună chiar el.

Dicuțiile cu publicul cu privire la buget au fost deschise cu răspunsul la două întrebări puse de un jurnalist edilului privind suplinirea celor 28 de milioane de euro pierdute, dar și în ceea ce privește construirea unui parking în zona fostei investiții Tower de pe Calea Florești.

Apoi Boc aproape că i-a dat lui Andrei Costina de la platforma civică Demos (pe care inițiatorii și-o doresc transformată în partid pentru 2018) o linie de tramvai pe strada Dorobanților care să lege această zonă de gară.

Parte din dialog:

Boc: Dvs ați fost cel care a exemplificat cu modelul canadian?

Costina: Da, eu am dat exemple din Stuttgart, Graz.

(…)

Boc: Vom da un răspuns. Îl rog pe managerul orașului Gheorghe Șurubaru și pe directorul tehnic Virgil Poruțiu să gândească. Ca să dăm un răspun. Acum pe loc, nu vom putea. Parcă și planul de mobilitate spune ceva cu tramvaiul, dar nu în aceste zone.

A intervenit și directorul Companiei de Transport Local, Liviu Neag, prezent la discuții. Neag a ținut să sublinieze că, înainte de o discuție privind tramvaiul în centrul Clujului, trebuie luat în vedere măcar introducerea transportului public pe respectiva arteră unde compania operează o singură linie de autobuz (43B, spre IRA). În plus, Neag a spus că artera Calea Dorobanților este pregătită pentru introducerea unei linii de troleibuz. Directorul Companiei de Transport a mai precizat că Planul de Mobilitate al Clujului recomandă transport electric pe  Brâcuși, Fabricii, Calea Florești, dar și alte relații interesante.

Costina a mai avansat chiar posibilitatea amenajării unui metrou în pantă pentru cartierul Zorilor.

Dacă cu tramvaiul, Boc nu a fost până la capăt generos, metrou clar i-a oferit în dar reprezentantului Demos. „Vom avea părerea specialiştilor care ne va spune ce e potrivit. Un lucru este clar, viitorul Clujului peste 25 de ani este metroul. Că va fi metrou de suprafaţă, cu alternaţă subteran-suprafaţă, nu ştim. Clujul se va duce în sus ca şi creştere de populaţie. Nu cred că are cineva vreo îndoială. Dacă nu discutăm de astăzi astfel de proiecte, peste 30 de ani va fi prea târziu. Să se stabilească de către profesionişti, să se afacă analize, comparaţii cu alte oraşe. Există oraşe mult mai mici decât Clujul care au metrou. Să nu înţelegeţi că vom avea metrou în următorii 10 ani în Cluj. Nu vom avea metrou. Ci peste 20, 30 de ani. Până atunci avem alte lucruri de făcut. Nu am finalizat parkingurile, centurile. Linia de tramvai o propun spre o analiză de specialitate. Cred că ar putea fi luată în discuţie”, a replicat Boc.

Primarul a mai divagat, ca să vorbescă despre toate și a declarat, din nou, că nu mai merge așa să-i dăm mașinii și mai mult spațiu, plus a amintit datele statistice privind sănătatea în Uniunea Europeană (el a participat la acest final de lună la ședința  Comitetului European al Regiunilor) – a spus că nu se face mișcare, că și la noi copiii și populația suferă de obezitate, că se dau bani puțini la prevenție, că se moare și în România de boli cardio-vasculare și cancer.

Camelia Gui, implicată în proiecte privind combaterea risipei alimentare, a intervenit ca cetățean și a propus o campanie de advertising cu societatea civilă ca să pună capăt dezinformării (nu prostei infomări), având în vedere că în Cluj există app-uri privind transportul în comun care se folosesc (ea are prieteni care le folosesc) dar și atragerea unei finanțări pentru un centru de comport ca la Târgu Lăpus.

Boc a felicitat-o, arătând că ar ști cine este, pentru ideile culinare. Campania a pasat-o lui Ovidiu Câmpean, ca o idee de care să se ocupe Centrul de Creației și Imaginație Civică deschis anul trecut la Casio de municipalitate. Apoi i-a explicat lui Gui despre sistemul de management al deșeurilor, a explicat constângerile administrative și a trimis-o la Ion Pantelimon ca să discute ideile (șeful Regiei Autonome a Domeniului Public care se ocupă și de rampa temporară de gunoi a orașului). Printre, i-a felicitat pe Pantelimon (pentru o colectare selectivă incipientă introdusă) și pe managerul Șurubaru (pentru pornirea timidă a colectării selective pe zona de case).

Șeful Consiliului Civic Local, Iosif Pop, un obișnuit al dezbaterilor cu privire la bugetul orașului a fost rezervat de această dată. Pop a ținut să spună că, pe parcursul debaterilor organizate în 2017 de asociația civică pe care o conduce, a colectat 25 de obiective pentru anul bugetar 2018. Dintre ele, a spus Pop, 11 (aflate în diverse faze), se află în propunerea de buget din acest an. Iosif Pop a mai ținut să afirme că aleșii locali nu se sinchisesc de activitatea sa, dar că oficialii Primăriei (primarul și viceprimarul Tarcea) au participat la discuțiile de anul trecut.

Intervenția Annei Horvath (fost viceprimar, acum consilier local UDMR, fiind judecată pentru fapte de corupție) a fost cea mai apreciată de Primar. Ba chiar Boc a „forțat” o rezolvare în direct a cererii formulate și a regizat un răspun afirmativ în direct.

(Cel mai probabil intervenția a fost discutată înainte de a fi lansată și acceptată public).

Revenind, Anna Horvath a propus o politică pro familie – scutiri de impozite pe proprietate pentru famiile cu cel puțin trei copii și locuințe sub 100 de mp, acordarea de burse pentru copiii din aceste familii care au și venituri mici, acordarea de reduceri la abonamentele de parcare sau la transportul în comun pentru familiile cu mai mulți copii.

Primarul a apreciat argumentele aduse de Horvath ca imbatabile și de neatacat (număr mic de locuri în creșe, scăderea natalității, etc). A ținut să o felicite apoi, alături de Mărioara Neamț, cea care coordonează Centrul Bugetar de Creșe al Primăriei că au intrat și pe geam când le-a închis ușa.

A mai spus că, personal, susține măsurile propuse, însă a menționat că doar pe bugetul din 2019 ele pot fi introduse. Apoi a pus-o pe directoarea economică Olimpia Moigrădean să verifice dacă se pot acorda burse sociale ocazionale. Culmea, Moigrădean era pregătită și i-a dat să citească textul de lege. Boc a ținut documentul și a citit din el la masa de dezbateri apoi a decretat că, se poate: Clujul va putea marca din luna septembrie încă o premieră și va putea avea burse sociale de ajutor ocazional pentru copiii din familii numeroase, cu mențiunea că nu este vorba despe un efort bugetar foarte mare și că va fi vorba de maxim 400-500 de astfel de burse.

Horvath a plecat aproape imediat după intervenția sa. La un moment dat – pe la început – și viceprimarul Dan Tarcea a părăsit dezabaterea la care nu a intervenit oricum. Doar Boc a spus că el se ocupă de multe proiecte, pe parcusul monologului care a monopolizat cele peste două ore cât a ținut dezbaterea.

Consilierul ALDE Adrian Mureșan a cerut o situație a străzilor din domeniul public care sunt neasfaltate în 2018, a propus un fond special pentru ele dar și presarea furnizorilor ca să dezvolte rețelele din zona respectivelor artere, tocmai pentru a putea fi realizate.

Pregătit, Boc a spus că există de 6 luni o listă cu 42 de străzi, din care 30 nemodernizate, unde furnizorii de utilități au investiții programate în 2018. A menționat că nu o face încă publică dar i-o dă consilierului, ca să știe ce se întâmplă în oraș. Boc i-a mai predat lecția refacerii sistemului de proprietate, cu tot felul de colțuri și colțișoare din străzi care nu se pot asfalta pentru că sunt retrocedate sau revenidicate, dar și cu birocrația legată de cadastrarea pentru investiții care e necesară la autorizarea oricărei lucrări a Primăriei și pentru care se asteaptă infinit la Oficiul de Cadastru.

Mureșan i-a propus să declare de utilitate publică respectivele zone cu probleme, ridicându-i o altă minge la fileu.

Boc a profitat și a mai repetat că Primăria are în mânecă multe proiecte cu exproprieri și cauze de utilitate publică: va face exproprieri pentru lărgirea zonei Oțetului-Calea Mănăștur-Mărginașă, că Primăria e constrânsă de birocrație în cazul lărgirii altor intersecții (Brâncuși-Borhanci-Romul Ladea – Fagului) unde este nevoie de Hotărîre de Guvern pentru preluarea de teren de la Universitatea de Științe Agricole, că se vor face exproprieri pentru lărgirea străzii Soporului la 18 metri, dar pe tronsone, însă că este o operațiune de durată, că cei de la regiile, companiile de utilități au capacitate limitată și că, în Cluj, nu există rea credință, doar instituții și autorități care trebuie să parcurgă un anumit circuit.

Primarul a mai spus că nici la Compania de Drumuri care trebuie să lărgească un podeț de doi ani în zona Petrom pe Calea Baciului (cu aluzie la traficului infernal și coloanele infinite care se formează dinspre Sălaj la intrarea în Cluj-Napoca) nu există rea credință ci anumite proceduri care trebuie respectate.

Boc a adus imediat în discuție și pe noul ministru al educației, Valentin Popa. Despre el a ținut să spună că trebuie să rezolve o altă problemă birocratică pe care și fiica sa cea mică i-o reproșează – lipsa unui chioșc în curtea școlii și s-a adresat consilierului PSD, Corina Croitoru, anticipând o viitoare intervenție pe respectiva temă și amintind demersurile ei, în calitate de cadru didactic la Colegiul Coșbuc pentru amenajarea unui astfel de chioșc. „Ca acum să faci un chioșc în curtea școlii îți trebuie documentație de schimbare de destinație cât pentru un bloc cu patru etaje și aviz direct de la Minister”, a amintit Boc. „O greșeală a guvernului tehnocrat care a schimbat legea pe care trebuie să o îndreptăm”, l-a completat Croitoru.

 

Consilierul UNPR, Andras Thotfalusi, a cerut ca Primăria să facă cadastrarea în cartierul Europa ca să rezolve problema străzilor private. Boc i-a răspuns că municipalitate nu poate investi în „lucrări” pe terenuri private.

Liderul grupului PSD, consilierul Dan Morar, penultimul vorbitor înscris la cuvânt a criticat ziua și ora aleasă de oficialul Primăriei pentru organizarea dezbaterii cu public a proiectului de buget, mai ales că la discuții au venit foarte puțini cetățeni. Boc a ținut să spună că la Guvern e și mai rău cu alegerea zilelor, dar și că în fiecare an e la fel – nu participă multă lume. „Dacă e nevoie, mai facem o dezbatere”.

După replică, Morar a adus în atenție situația școlii Iuliu Hațieganu care duce lipsă de spații și a cărei rezolvare și-a asumat-o ca proiect de mandat dar despre care a spus că speră să nu fie un eșec pentru că el este din opoziție.

Aici Boc a ținut să ridice tonul și s-a discutat în contradictoriu. Morar i-a amintit că nu trebuie să se enerveze.

 

Boc, după modelul deja brevetat, l-a pus să vină în direct cu o soluție, alta decât cumpărarea unei clădiri a Romtelecom. Apoi a domolit tonul și s-a scuzat că pune suflet menționând că situația de la școala Iuliu Hațieganu e o rană deschisă.

Morar a mai spus că PSD are o listă cu proiecte mai mici pe care o va aduce, a mai tras un semnal de alarmă cu privire la situația din Lomb (unde toate lucrile sunt efectate de alunecări de teren) și a mai propus amenajarea de treceri de pietoni subterane în zona centrală a Clujului, ca o măsură de fluidizare a traficului testată deja în marile orașe ale lumii.

Consilierul PSD a mai aderat la propunerea pro susținere a familiei enunțată de Anna Horvath.

Ultimul intervenient, consilierul UDMR Racz Levente Zsolt, a propus, argumentând cazul unui fost viceprimar care a practicat sportul, amenajarea unui complez de hochei și patinaj în Cluj.

Boc s-a făcut că e vorba de Gheroghe Șurubaru (fost viceprimar în mandatul trecut). Racz i-a spus că e vorba de Laszo Attila. Boc și-a amintit că Șurubaru e cu popicele și s-a interesat dacă Racz vrea complex de agrement-patinoar sau chiar teren special pentru hochei. Lămurit că e vorba de hochei, i-a replicat consilierului că nu poate inventa terenuri pentru sporturi care nu există în Cluj în condițiile în care actualele stucturi sportive se plâng de subfinanțare. Viceprimarul Olah Emese l-a apărat pe Racz și i-a explicat încet edilului că e o propunere de viitor, nu una pentru bugetul de anul acesta.

Așa că Boc, ca să nu fie rău până la capăt, l-a învâțat pe tânărul coleg cum se procedează atunci când vrei să propui un astfel de proiect: „Dacă ai câteva mii de oameni care au semnat și cer așa ceva, atunci se poate discuta”.

La finalul discuțiilor, primarul și-a jucat o carte politică, cu bătaie spre opoziția prezentă la dezbatere. Consilierul PNL Valentin Gliga a intervenit și, uitându-se insistent doar spre consilierul Dan Morar, a propus schimbarea legii și susținerea prin Casele de Asigură de Sănătate a unor deconturi de cheltuieli mult mai mari în cazul spitalelor, în condițiile în care s-au operat transferuri din bugetul de stat spre asigurările sociale, având în vedere măsurile luate în ultima perioadă de Guvern. Gliga a invocat și faptul că bugetul Clujului e presat de cheltuielile de funcționare (în cazul spitalului Clujana acestea sunt de câteva milioane de lei) dar și că se pierd cele 28 de milioane de euro de la investiții prin măsurile guvernamentale. Gliga a spus că este vorba despre o chestiune de bun simț care ar trebuie să fie susținută de către toți parlamentarii clujeni, amintind că, spre exemplu, spitalul Clujana are cele mai mici tarife practicate și decontate privind cazurile tratate, față de alte spitale din oraș, în condițiile în care este vorba despre același serviciu.

Morar a intervenit, cu menținea că s-a simțit dator având în vedere că Gliga l-a tot privit. El a anunțat că va susține propunerea.

Boc a închis discuțiile cu o replică deja răsuflată: „Ați descris concis si corect. Ca sa unteleaga tot muritorul, Clujul pierde o sală polivalentă pe an”.

Tot mai puțini puțini participanți au rămas după cele două ore monopolizate de primarul Emil Boc la dezbaterea cu public a bugetului pe 2018

La finalul dezbaterii, Boc a făcut declarații de presă.

„Priorităţile sunt legate de trafic, din această perspectivă, realizarea centurii metropolitane a Clujului, cu primii paşi care se fac în 2018, de departe este cea mai importantă preocupare pe care o avem. În al doilea rând este supralărgirea şi lărgirea unor străzi pentru a se putea permite o decongestionare a traficului, în al treilea rând realizarea unor parkinguri subterane şi supraterane în diverse zone ale oraşului, care de asemenea să ajute la decongestionarea traficului. Nu în ultimul rând şi la fel de importantă este politica de a continua liniile dedicate pentru transportul în comun. Ceea ce s-a făcut anul trecut va fi continuat, în sensul că vom avea şi alte trasee cu destinaţie specială pentru transportul în comun. Ca un proiect pe termen lung, începerea studiului de prefezabilitate pentru a ne spune specialiştii când, unde cum, se poate sau nu se poate justifica un metrou în municipiul Cluj-Napoca, având în vedere dimensiunea demografică a oraşului, în creştere, precum şi configuraţia geografică. Dacă nu apăsăm butonul astăzi, peste 25 de ani va fi prea târziu să ne apucăm de metrou”, a declarat primarul.

Înainte de dezbatere, consilierii locali PSD, prin liferul de grup, au făcut și ei declarații în presă.

„Criticăm planificarea consultării publice de pe o zi pe alta, precum şi lipsa mediatizării acesteia. Din punctul nostru de vedere, este o încercare de a bloca dezbaterea. Planificarea unei şedinţe de la ora 14 pune în imposibilitate prezenţa multor cetăţeni interesaţi să participe. Faptul că anul acesta primăria vine cu aceleaşi proiecte ca în alţi ani, faptul ca nu avem proiecte majore pe anul 2018, faptul că aruncăm milioane de euro pe proiecte ratate în trecut (de exemplu Cluj Innovation City), l-au făcut pe primar să convoace un simulacru de dezbatere publică. Nu avem nici un motiv să votăm bugetul. Nici una dintre solicitările PSD de anul trecut nu a fost soluţionată – în continuare, elevii de la Haţieganu se înghesuie în câteva săli de clasă, în continuare nu avem soluţii pentru trafic şi parcări. Suntem curioşi dacă se vor cheltui banii pentru studiul vis a vis de metrou, sau, aşa cum ne-am obişnuit, este vorba de o manipulare publică şi de nişte bani puşi de-o parte de primar pentru eventualele rectificări din anul 2018”, arăta Dan Morar, citat de presa locală înainte de dezbaterea de la primărie.

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu