Închide

Ce cred consilierii locali despre multilingvism: Cluj-Napoca-Kolozsvár e în regulă, dacă se adaugă și numele tradus al Clujului în engleză. Petőfi în loc de strada Avram Iancu este ofensă!

AdministrațieTop News by Luminiţa Silea - sept. 18, 2014 0 644

2014, 18 septembrie, Sala de ședințe a primăriei. O propunere venită de la Uniunea Studenților Maghiari din Cluj de modificare a regulamentului local privind subvenționare transportului local de la bugetul orașului pentru posesorii de carduri studențești (StudCard, Omnipass, Isic, Euro<26) a agitat din nou românismul din piepturile aleșilor locali.

1 mmaaa

foto: MH

Cum? În câțiva pași.

Momentul 0: în ziua Ședinței de Consiliu Local s-a lansat la Cluj-Napoca și proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc. Citește despre proiect

Pasul 1: au votat fără să fie atenți proiectul de hotărâre propus de Uniunea Studenților Maghiari din Cluj (KMDSZ), de a mai introduce pe listă și cadrul maghiar A card/ A kártya pe lista cardurilor acceptate pentru acordarea subvențiilor pentru studenți pe mijloacele de transport în comun. Președintele de ședință, Ovidiu Turdean, consilier PDL i-a pus în temă la punctul diverse că proiectul a fost votat în unanimitate. Fusese ultimul punct de pe ordinea de zi, așa că conducătorul de ședință a profitat și supus rapid la vot proiectul, fără ca aleșii locali de la PNL să-și dea seama ce au votat.

Pasul 2: Grupul PNL s-a revoltat. Uniunea Studenților Maghiari din Cluj care a cerut subvenție la transportul public și pe baza cardului studențesc maghiar are antet cu Kolozsvár în loc de Cluj-Napoca și Petőfi în loc de strada Avram Iancu. Adică de ce vin cu aceste denumiri în Consiliul Local, în condițiile în care strada Petőfi nu mai există în Cluj-Napoca și creează confuzii, a atras atenția consilierul PNL Ovidiu Florian. „Bunicul meu a fost maghiar”, a completat colegul său Doru Stoica care a adăugat că acest lucru n-are nicio legătură cu scrierea denumirilor vechi din maghiară a străzilor din Cluj-Napoca. Consilierii locali au mai remarcat că nu există utca în oraș ci doar străzi și ele au denumiri actuale.

Foto: adresa Uniunii Studentilor Maghiari prezentată consilierilor locali

Foto: adresa Uniunii Studentilor Maghiari prezentată consilierilor locali

 

Pasul 3: viceprimarul UDMR, Anna Horvath le-a dat replică: chiar dacă scriu așa, în maghiară denumirea orașului și a străzilor din Cluj, Uniunea Studenților e preocupată de multingvism. Uniunea se raportează la denumirile străzilor din Cluj de acum un secol ca element care le conferă identitate. Mai mult, viceprimarul a adăugat că, de exemplu la Turda, unde comunitatea maghiară nu are o pondere semnificativă, denumirile străzilor apar și în ungurește, pe plăcuțele de identificare. „La Turda, sub denumirea străzii Avram Iancu apare și, coincidență, Petőfi Sandor. Mă simt foarte prost și îmi cer scuze că vă împărtășesc acest lucru. Nu ați descoperit astăzi acest lucru și, vai vă întrebați ce înseamnă. Știți foarte bine de ce au scris și denumirea veche a străzii”, a subliniat Anna Horvath.

foto: MH

foto: MH

Pasul 4: Originile maghiare, n-au legătură, întărește consileirul Doru Stoica, adăugând că „strada e stradă

Pasul 5: Intervine și consilierul PNL Ioan Bîldea care află cu stupoare că s-a votat puncul cu cardul maghiar. Bîldea a strâns 5700 de semnături (și s-a oprit pentru că e perioadă electorală) pentru ca să convingă primăria să acorde subvenții la transport doar pe baza carnetului de student. Acum Bîldea trebuie să se mai bată pe lângă cele cinci carduri și cu un card maghiar – A card/ A kártya. Penalizează alături de colegi politica lui Turdea de a le lua cuvântul și pe cea de vot. „Politica pumnului în gur㔄Foarte bine, o să vin l-a următoarea ședință cu un proiect de modificare”, aproape că amenință consilierul. „Politica pumnului în altă parte”, le răspunde Turdean.

1 maghiari

Pasul 5: Consilierul PDL Ionică Pop, decanul de vârstă din Consiliul Local încearcă să calmeze spiritul românismul care deja împânzise sala de ședințe a primărie. „Vorbesc în maghiară și citesc în maghiară”, spune Pop care apoi demonstrează acest lucru citind antetul Uniunii Studenților Maghiari din Cluj. „Trebuiau într-adevăr să pună acolo jos, în antet după Cluj-Kolozsvar și demunirea în engleză, atunci nu mai era nicio problemă”, completează consilierul.

Pasul 6: „Dacă eu v-aș striga pe numele dinaintea căsătoriei, sau aș face referire la dumneavoastră folosind numele de fată, cine ar ști că mă refer la dumneavostră, doamnă viceprimar Horvath

Parul 7: No comment. Se trece, prin apel la regulement și înscrierile la cuvânt al președintelui de ședință Turdean, la alte puncte de la capitolul Diverse.

Pasul 8: După terminarea ședinței, Anna Horvath încearcă să-l convingă pe consilierul Ovidiu Florian de ce este nevoie ca o comunitate ca cea maghiară să se raporteze la denumiri vechi de străzi la care face referire istoria, literatura de specialitate care o definesc. Cere să ca cei din comunitate să aibă libertatea să se raporteze la elementele pe care le consideră potrivite pentru a o defini. Nu reușește. „Cum vreți să traduc Clujul în engleză? Cum să îi spun? Pe Avram Iancu, pe Petőfi îi mai traduc, dar pe Cluj, Doamne-Dumnezeule?!”, mai încearcă viceprimarul. Tot nu reușește. Îi spune că există o altă asociație care vorbește cu Matei Corvin și în românește și are hărți traduse în ambele limbi, în română și în ungurește. Îl invită pe Florian în birou să i le arate. Consilierul liberal se grăbește. Spune că vine mâine și, dacă hărțile există, promite că le pune la el în holul hotelului. Dar când vii la Consiliul Local trebuie să nu creezi confuzii cu străzile, rămâne la ideea sa Ovidiu Florian. „Avram Iancu e Avram Iancu când e o stradă din Cluj-Napoca”, adaugă consilierul.

Românismul iese braț la braț cu alesul local din clădirea primăriei.

În loc de pasul pe loc: Consilierul viceprimarului Anna Horvath, Kinizsi Zoltan, spune că suntem în 2014. „Nu înțeleg genul acesta de discuții în 2014”, gesticulează acesta.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.