Închide

Cât aduce IT-ul în economia României? Studiu: „filialele din România ale principalelor companii au poziţii marginale în cadrul companiilor multinaţionale”

Economie by Kristina Reştea - apr. 02, 2021 2 343

Sectorul IT din România, unul dintre motoarele economiei la Cluj, înregistra, în 2019, aproximativ 2,8% din valoarea producţiei totale a ţării, respectiv 3,9% din valoarea adăugat. Scutirea de impozit pentru salariaţi reprezenta în jur de 2,6% din totalul veniturilor bugetare din impozitul pe venit şi 0,4% din veniturile bugetare totale. Datele reies dintr-un studiu realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România, citat de Agerpres și Economedia. Analiza face o delimitare între IT și serviciile de telecomunicaţii şi alte activităţi care sunt în mod obişnuit incluse în “IT&C”. Reiese, astfel, că Transporturile, construcţiile, comerţul, sectoarele dominate de stat şi chiar anumite ramuri industriale sunt activităţi mult mai importante din punct de vedere cantitativ pentru economia naţională decât IT-ul. Analiza datelor pe principalele companii din sector din România arată că filialele din România au poziţii marginale în cadrul companiilor multinaţionale.

 

“Întregul sector IT&C într-adevăr producea 6,1% din valoarea adăugată, aceasta fiind şi cifra care circulă în spaţiul public din România (…) această interpretare este, însă, incorectă dacă ne interesează strict contribuţia sectorului IT, fără serviciile de telecomunicaţii şi fără alte activităţi care sunt în mod obişnuit incluse în IT&C, dar care au puţină legătură cu IT-ul. Chiar şi aşa, sectorul IT are un aport important la economia naţională, însă în niciun caz nu vorbim de “6% cu 100 de mii de salariaţi”. Transporturile, construcţiile, comerţul, sectoarele dominate de stat (administraţie publică, sănătate) şi chiar ramuri industriale precum fabricarea alimentelor, băuturilor şi tutunului sunt activităţi mult mai importante din punct de vedere cantitativ pentru economia naţională decât IT-ul”, notează realizatorii cercetării.

“Analiza datelor pe principalele companii din sector din România ne arată că filialele din România au poziţii marginale în cadrul companiilor multinaţionale. România este un centru de cost al activităţilor cu valoare adăugată mică, în care sunt concentrate activităţi cu complexitate relativ redusă şi o intensitate a capitalului mică în raport cu munca. Astfel, în afară de Ubisoft, a cărei filială românească a atins 3,5% din vânzările grupului în 2019, pentru celelalte nouă grupuri filialele din România cuprinse în analiză reprezintă sub 1% din cifra de afaceri globală. Cumulat, ponderea României în cifra de afaceri a celor 9 grupuri rămâne extrem de modestă: după o relativă creştere înainte de 2017, în ultimii trei ani acest indicator s-a stabilizat la nivelul de 0,27%”, se menţionează în raport.

Citește AICI știrea integrală.

 

Clujul are o piață activă și tot mai sofisticată, spun cei din domeniu.  „Sectorul IT din Cluj-Napoca este cel mai internaționalizat dintre toate orașele românești, face parte din circuitele globale de capital, iar angajații din acest domeniu sunt foarte mobili și sunt în contact continuu cu marile centre de producție de software europene și americane. Unul din 11 angajați lucrează în domeniul IT la Cluj-Napoca, iar numărul lor crește. Avem o forță de muncă foarte pregătită și apreciată de angajatorii internaționali. Am văzut o creștere spectaculoasă în ultimul deceniu”, a declarat recent Bianca Muntean, manager Transilvania IT Cluster.„Piața este în continuă expansiune. Ceea ce este diferit este gradul de sofisticare și de complexitate a proiectelor și serviciilor în domeniul IT. Cele două universități care pregătesc oameni în domeniu – UBB prin Facultatea de Matematică și Informatică și UTCN – aduc un mare plus datorită educației de calitate și a colaborării strânse cu mediul de afaceri”, consideră Muntean.

2 comentarii

  1. Analizati ce aiureli scrieti? Pe scurt : economia unei tari se bazeaza foarte mult pe banii (valuta) care intra „intre granitele sale”. In Romania erau trei surse mari de venit: cei care lucrau afara (numiti in bataie de joc „capsunari”), uzinele Dacia si Ford (si altele mai micute) si IT-ul. Ar mai fi si exportul de lemn masiv (aici nu exista cifre exacte, dar banii totusi vin). In ultimul timp, mai ales in perioada pandemiei, banii trimisi in tara de cei care „lucreaza in vest” sunt din ce in ce mai putini, francezii de la Dacia ba ca pleaca, ba ca raman (de scutirile de care beneficiaza din partea statului roman nu s-a spus nimic in asa zisul „studiu”!), etc. Singurul domeniu care functioneaza ok ramane IT ul. Sa spui ca un angajat Dacia sau Lidl aduce la fel de multi bani cau un it ist e comic.!In cazul Lidl, procesul e invers: se iau bani din tara. Ce primesc angajatii sunt tot bani luati de la romani (cumparand in prostie produse de slaba calitate). O alta situatie prezentata gresit in „presa” e cazul studentilor din Cj: se „muta” banii din alte regiuni in Cj. La nivel national suma ramane aceeasi, doar se modifica „densitatea” in anumite zone. Clujenii traiesc mai bine, restul „iau de la gura” sa plateasca chiriile. Povestea ar fi lunga…sfatul meu e sa lasam IT ul in pace ca „el ne tine in spate” cel putin in Cj (venitul pt ceilalti 10 din 11 angajati -vanzatori, soferi taxi, constructori, etc.-se bazeaza mult pe salariile it istilor) P.S. Daca in IT filialele romanesti nu reprezinta mult in cadrul multinationalelor atunci oare cat reprezinta uzina din Craiova pentru „gigantul” Ford la nivel global?

  2. Am impresia ca ești prost . Cu siguranța lucrezi in IT (pro ail portar , mentenanța , femeie Curatenie)
    Dacă tu crezi ca it duce greul mare prost ești

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.