Carte despre spațiile verzi ale orașului scrisă de Vasile Mitrea, lansată la Cluj. „Interesele cotidiene surclasează interesele pe intervale lungi. Sunt țări care au strategie până în 2050. Nu ar fi cazul de niște dezbateri pentru viitorul PUG?”

ActualitateTop News by Kristina Reştea - oct. 26, 2025 2 1252

De la etapa în care verdele avea întâietate, Clujul a ajuns la una în care mediul natural a fost surclasat de “lăcomia de a folosi terenul și de a trece la densificare”, spune reputatul arhitect Vasile Mitrea, care și-a lansat duminică o nouă carte, una care urmărește acest subiect pe câteva secole. Printre proiecte premiate de arhitecți, la Cluj s-a lansat duminică volumul „Spațiile verzi ale Clujului 1324-2024”, documentat și scris de Vasile Mitrea – “o carte unică în literatura de specialitate”, după cum a sintetizat arhitectul Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură de la Cluj. Cu ocazia lansării de carte, Șerban Țigănaș a anunțat că Facultatea de Arhitectură va pregăti un ghid de arhitectură al orașului, idee care a pornit chiar de la Mitrea, iar autorul cărții a pledat pentru o strategie pe termen lung pentru oraș.

Cartea a fost lansată înainte de gala secțiunilor “Locuințe individuale” și “Locuințe colective” din cadrul Bienalei Naționale de Arhitectură 2025, „Altfel”, ai căror premianți s-au anunțat la Cluj.

“Această carte e una pe care o așteptam de mult. Totul e nou din perspectiva punerii în analiză”, a spus Țigănaș, care a menționat că Vasile Mitrea e “o personalitate completă”, în domeniu. De-a lungul carierei, acesta a proiectat clădiri și spații publice, a participat la trasarea unora dintre cele mai apreciate cartiere ale orașului, a gândit planuri și strategii, a condus prima structură de învățământ superior în arhitectură la Cluj, a predat și a format studenți și a fost o voce respectată în spațiul public.  

“Cel mai important e ceea ce transmite pentru orașul de mâine”, a spus Țigănaș

Arhitectul Vasile Mitrea a făcut o trecere prin trecut, pentru a explica de ce a început să se “ambaleze în proiectarea de spatii verzi– de la ieșirile în natură din vremea liceului la începuturile carierei, care au însemnat proiectarea cartierului Grigorescu, a vorbit despre întâlnirea cu ceea ce înseamnă spațiul verde, Cetățuia, Hoia, proiectarea unei versiuni generoase a Parcului Est, dar și despre distrugerile care au urmat și despre atu-urile pierdute ale Clujului. Printre ele, unul dintre primele enumerate: Parcul Est, care la începuturile sale, ca proiect, avea alocate 140 de ha. Din aceasta, au rămas acum în jur de 40 de ha.

“E inadmisibil ca un oraș universitar să nu își protejeze această zestre naturală”, consideră Mitrea.

Acesta e explicat și felul în care relația dintre oraș și spațiile sale verzi a evoluat de-a lungul timpului – de la etapa în care verdele avea întâietatea, la cea în care mediul construit a început să acapareze demersurie și, ulterior, la surclasarea mediului natural de “lăcomia de a folosi terenul și de a trece la densificare”.

“E perioada când Clujul a pierdut foare multe atu-uri care puteau să participe la identitatea orașului”, spune Mitrea.

Acesta a pledat pentru o corelare între interesele populației și cele ale administrației. “Pentru că, din păcate – și asta se întâmplă nu doar la noi – administrația se blochează din motive electorale pe ceea ce se poate face imediat, ca să arate electoratului ce a făcut, iar această rapiditate exclude gândirea de perspectivă, ceea ce este condamnabil”, a spus Mitrea.

Arhitectul Șerban Țigănaș a adăugat că, totuși, în anii recenți, Clujul a început să facă o serie de concursuri pentru spațiile publice, remarcând “o anumită abilitatea a primarului de a observa că aceste spații sunt apreciate de clujeni”. Chiar dacă în spatele susținerii acestor demersuri sunt și rațiuni politice, tendința poate fi marcată ca fiind una pozitivă.

În cazul reamenajării Someșului – unul dintre proiectele realizate recent și care a avut la bază concurs de soluții, o critică adusă de Mitrea a fost că au fost abordate doar spațiile care aparțineau primăriei, ceea ce face demersul incomplet. În carte se propune ca primăria să facă schimburi de terenuri pentru a întregi conceptul.

O altă temă ridicată de Mitrea: nevoia de strategie pe termen lung.

„Interesele cotidiene surclasează interesele pe intervale lungi. Sunt țări care au strategie până în 2050. Strategia Clujului până când este? Nu ar fi cazul de niște dezbateri pentru viitorul PUG?”

Facultatea de Arhitectură de la Cluj pregătește un ghid de arhitectură al orașului

Cu ocazia lansării de carte, Șerban Țigănaș a anunțat că Facultatea de Arhitectură va pregăti un ghid de arhitectură. Acesta a făcut anunțul, povestind că demersul a pornit tocmai de la sugestia lui Vasile Mitrea, după ce a găsit pe biroul de la decanat o scrisoare “cu un scris cunoscut”.

“Primeam niște sugestii, într-un mod foarte elaborat, ca tot ceea ce face domnul Mitrea, în care mi se spunea că Clujul are nevoie de un ghid de arhitectură care să orienteze pe toată lumea. Cu câteva luni în urmă, am format un grup de colegi prin care sa producem un ghid de arhitectură la facultate. Ne-am apucat de treabă”, a spus Țigănaș, invidându-l și pe Mitrea să colaboreze la acesta.

Despre premiile de la Cluj (și nu numai), vezi și:

Arhitecții clujeni „au acaparat” Bienala Națională de Arhitectură, spune președinta UAR. Mesajul curatorului secțiunii de locuințe: Există un „decalaj enorm” între proiectele de expoziție și realitatea construită