”Capul primăverii” sau ”dezlegarea anului” în satul tradițional clujean: ce însemna ziua de 1 martie
Actualitate by Actual de Cluj - mart. 02, 2026 0 72
În satul tradițional, la 1 martie, conform calendarului popular, era sărbătorit „capul primăverii” sau „dezlegarea anului”. Această dată marca reînvierea naturii, dar și reluarea ciclului agrar. Totodată, era începutul sărbătorilor primăverii, „praguri” simbolice ale „drumului pâinii”, de la încolțire, rodire, până la recoltare, arată etnologii de la centrul Tradiții Clujene. ”Conform unei legende populare, prima reprezentare a mărțișorului, simbol al vieții terestre împletită cu cea cosmică, a fost printr-un șnur alb-negru (ziua și noaptea), numit în satele tradiționale „funia anului”. Astfel, este vorba despre schimbarea timpului, de încleștarea dintre iarnă și primăvară, frig și căldură,dintre întuneric și lumină”, arat aceștia.
De la 1 martie puteau porni plugurile, oamenii începeau aratul. Femeile nu lucrau în primele trei zile din această lună, nu torceau, nu coseau sau țeseau, deoarece erau zile care anunțau perioadele potrivite pentru semănat, arat și recoltat. În satul românesc, mărțișorul – șnurul împletit din fire albe și roșii – era dăruit copiilor, fetelor și mamelor, pentru a fi purtat la mână timp de 9 sau 12 zile, uneori chiar până la Florii, pentru sănătate și ferirea de tot lucrul rău, după cum aflăm din volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, scris de etnologul clujean Maria Bocșe.
Mărțișorul face parte din patrimoniul UNESCO. În anul 2017, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțişorul)‟ – dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia și Bulgaria.
Citește și:
