Clujul are de azi o Cameră de Comerț, Industrie și Agricultură Româno-Suedeză Regio, cu 12 membri fondatori. E prima din țară, iar după structura din Cluj urmează alte filiale de camere bilaterale, în  București, Timișoara și Iași. Primele mesaje lansate chiar la inaugurarea de joi: se încurajează afacerile și investițiile, dar și un proiect social: romii plecați din România la cerșit în Suedia ar trebui reprimiți, la muncă, în țara de origine. Este vorba despre un proiect promovat și de consulul României în țara nordică și susținut chiar la inaugurarea de azi a noii Camere de Comerț, Industrie și Agricultură Româno-Suedeză. Companiile care sunt membre fondatoare a structurii au acceptat deja să se implice într-un astfel de proiect, adică să primească, cu locuri de muncă, romi reîntorși din Suedia, au precizat oficialii.

În zona metropolitană Cluj sunt 65 de companii cu capital suedez, cei mai importanți investitori fiind Trelleborg din Dej și Ecolor de la Jucu. Promovarea firmelor românești în Suedia, atragerea de noi investiții, crearea unei „punți” pentru proiecte în domeniul economic, cultural sau social, dar și abordarea problemei romilor cerșetori din Suedia – acestea sunt scopurile recent înființatei Camere de Comerț, Industrie și Agricultură Româno – Suedeză Regio, spune Anca Ciubancan, președintele structurii.

„Chiar dacă vin din domenii diferite, există un lucru care le unește pe firmele care sunt membre fondatoare ale Camerei: au înțeles că nu e posibil să se realizeze progres economic fără ca firmele să se implice în problemele societății. Problema romilor cerșetori în Suedia e una mare, de aceea am inițiat un proiect care își propune susținerea reintegrării romilor în țara de origine, respectiv în România. E important să susținem această inițiativă. Pentru a prospera, trebuie să ne gândim și la cei mai puțin norocoși”, a fost mesajul Oliviei Costea, consul onorific în României în Regatul Suediei.

„Reintegrarea romilor e o problemă foarte mare, greu de rezolvat, care se va aborda plecând de la problema ficărei familii – se caută locuri de muncă sau cursuri de calificare, în diverse domenii. Vorbim cu oamenii, încercăm să le arătăm avantajele găsirii unui loc de muncă și a întoarcerii. La Cluj am găsit firme și primării ce au confirmat în scris că sunt dispuse să ofere locuri de muncă și locuințe sociale pentru a susține proiectul”, a menționat Costea. Problema e departe de a fi în curs de soluționare, pentru suedezi: într-o mică localitate din Suedia anul trecut erau 156 de romi, iar între timp numărul lor s-a dublat – au venit și alții. În Suedia există peste 10.000 de romi, spune Costea. Doar două familii au fost deocamdată reintegrate în România, cu locuri de muncă – în Ocna Mureș și într-o altă localitate, din județul Mureș. Tentative au mai fost. „Pentru alte două familii s-au oferit locuri de muncă la Ecolor, locuințe sociale, din partea primăriei și a fost implicată și organizația Prison Fellowship. Eu m-am oferit să mă întorc, să fac drumul cu ei, spre Cluj. Eu am venit, ei nu. Mai încercăm”,  aspus Costea.

Pe lângă afaceri, România și Clujul rămân destinații de interes și pentru mediul universitar. „Tocmai am fost la Faculatea de Medicină. Cred că avem cam 100 de studenți suedezi aici. De la București încercăm de asemenea să îi încurajăm pe tinerii români să studieze în Suedia”, a menționat Anneli Lindahl Kenny, ambasador al Regatului Suediei la București.

La evenimentul de inaugurare a Camerei Româno-Suedeze au participat și senatorul Alexandru Cordoș, preşedintele Grupului Parlamentar de Prietenie România-Suedia, preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului, Petru Filip (cu un mesaj pro-regionalizare), parlamentari, oficialităţi locale şi judeţene, oameni de afaceri.

Ce zice un manager suedez despre campania de angajare

Carl Widell, managerul Ecolor, a vorbit despre tema angajării romilor din Suedia, într-un interviu publicat de Actualdecluj.ro în ianuarie. „În Suedia e focus pe această temă (a cerșetoriei, .red.) şi pe mine, care cunosc realitatea de aici, asta mă deranjează. Le-am spus suedezilor: aveţi atât de puţine probleme aici! Aşa că această temă, cu cerşetorii e inconfortabilă. Dacă spun „România” mereu apare această temă. Din păcate. Nu aş zice că aud cuvinte rele, dar e această atitudine.. „ooh, avem şi noi o doamnă foarte drăguţă”. Chiar vorbesc în aceşti termeni. Recent, a fost aici la fabrică un grup din Suedia, cu politicieni, cu reprezentanţi din poliţie, biserica locală, un consul român de acolo – reprezentanţi ai comunităţii adică. Au venit fiindcă au 160 de români într-o comună mică şi au venit să investigheze cum pot să îi ajute ca aceştia să se întoarcă în România. Erau destul de bine pregătiţi. Ştiau că cei mai mulţi dintre ei erau din zona Moldova. M-au întrebat dacă pot să angajez câţiva. Am spus că da, iar dacă performează pot să îşi păstreze slujba, vor avea o perioadă de probă, ca toată lumea. Dacă performează sunt bineveniţi. Erau reprezentanţi din comunitatea acelei localităţi şi voiau să îi ajute pe acei oameni să îşi ia viaţa în stăpânire, să găsească o slujbă, un venit stabil, un angajator, în loc să stea în faţa magazinului să ceară bani. Dar oamenii de acolo sunt generoşi. Cred că e o provocare, să îi convingi să se mute şi să lucreze pentru un salariu standard din România. Avem romi angajaţi aici, avem şi câteva cazuri bune”, a spus Widell.

Citește și:

Suedezul de la Jucu. Carl Widell, Ecolor: “Sunt cel mai bun ambasador al nostru, oriunde merg. Spun că sunt din România când călătoresc”

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.