Calea de mijloc aleasă de Primărie în proiectul de modernizare din centrul Clujului: 16 din cei 18 copaci existenți pe strada Universității vor fi păstrați/În plus, vor mai fi plantați 31 de copaci
ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Actual de Cluj - iul. 25, 2023 0 1374
Aceasta este decizia luată de Primărie în scandalul legat de mutarea arborilor maturi din centrul Clujului de pe strada Universității și anunțată de primarul Emil Boc în cadrul unei conferințe de presă. Doar doi copaci mai mici de la începutul străzii vor fi relocați, a mai arătat primarul.
Oficialul a spus că este vorba despre o victorie a orașului, una în spritul directivelor europene pro verde, a urbanismului verde și a dezideratelor asumate de orașe mai din lume – New York, Melbourne, Barcelona, Berlin sau Bruxelles care și-au fixat deziderate verzi de a mări suprafața ocupată de copaci în aceste orașe, până în 2050.
Calea de mijloc din proiect și propunerea Primăriei este ca toți copacii maturi, 16 din cei 18 existenți, să fie păstrați. Doi mai mici, de pe latura cu Hotelul Continental vor fi relocați cu utilajul special aflat în proprietatea firmei care administrează zonele verzi din Cluj-Napoca. Deja, Ligia Subțitică, fostul arhitect șef al orașului, cea care a reprezentat Clujul în juriul de concurs care a ales soluția câștigătoare pentru transformarea zonei Kogălniceanu, a enunțat și recomandat respectiva măsură.
Această soluție va permite retrasarea unui trotuar mai larg spre Piața Unirii și strada Napoca și crearea unui aliniament aproape de viziunea proiectantului iar păstrarea celorlalți arbori maturi va fi posibilă având în vedere că există diferențe mici de 30/50/60 de centimetri între actualul aliniament de copaci și cel nou propus și nu se justitică înlocuirea unor copaci maturi, Așa a explicat primarul decizia, arătând că copacii: reduc poluarea aerului, aduc umbră și răcoare, îmbunătățesc sănătatea mintală și reduc nivelul de stres dar și conectează oamenii cu natura.
În plus, în proiectul de pe Universității vor fi plantați 31 de noi copaci, propuși de proiectanții de la Mossfern. Despre arhitectul Arnold Macalik, primarul Emil Boc a arătat că este la curent că este un specialist respectat în breaslă, însă a mai spus că, în prezent, tendințele orașelor din Europa sunt în spiritul protejării dimensiunii verzi și pentru a trăi în armonie cu natura practicând un urbanism verde.
„Am analizat foarte mulți factori, pentru a putea decide cum este mai bine pentru oraș. În primul rând, m-am uitat la o tendință generală din Europa, care ne arată că până în 2050, 84% din populația EU va trăi în zone urbane, iar emisiile cauzate de om vor afecta tot mai mult sănătatea. În consecință, trebuie să avem în vedere să facem tot ce ne stă în putință pentru a găsi absorbanți pentru gazele cu efect de seră. Am luat în vedere viziunea și strategia globală a orașului: Clujul este parte a două entități mari europene care promovează dimensiunea verde a orașului. În primul rând, Clujul este parte a rețelei europene «100 de orașe neutre din punct de vedere climatic», primele 100 de orașe din UE care își propun să aibă cea mai bună calitate a vieții din perspectiva factorului nepoluant. Am aderat la această rețea după demararea proiectului, în 2019. De asemenea, Clujul este parte a acordului european privind spațiile verzi. Tot din această perspectivă, Clujul a împărtășit dimensiunea urbanismului verde, care se referă la crearea de orașe în armonia cu natura, care oferă o înaltă calitate a vieții și care sunt durabile pentru generațiile viitoare. Toate analizele spun că dacă copacii existenți sunt sănătoși, atunci este mai bine să fie păstrați și să plantezi arbori în plus. Acest lucru va ajuta la păstrarea caracterului străzii și va oferi beneficii vizitatorilor și locuitorilor din această zonă. Din această perspectivă, vârsta și starea copacilor de pe strada Universității răspund exigențelor. Am luat în calcul obiectivele proiectului de arhitectură urbană. Trebuie să ținem cont de ce a avut în vedere planul câștigătorului concursului de soluții, pentru că el a propus un proiect avizat de comisie și a obținut avizele necesare. Dacă scopul proiectului este de a avea un peisaj stradal armonizat și ordonat, atunci este necesară relocarea copacilor existenți și plantarea de copaci noi. Acesta a fost obiectivul primordial al proiectantului. Cu toate acestea, dacă scopul este păstrarea caracterului străzii și crearea unei străzi mai durabile, prietenoase cu mediul, atunci ar fi mai bine să păstrăm copacii existenți și să plantăm copaci noi pe lângă aceștia. Depinde, așadar, ce se dorește. Din perspectiva relocării speciilor de copaci existenți: unele specii sunt mai dificil de relocați decât altele. Copacii mari, maturi, cu rădăcini adânci, sunt mai dificil de mutat decât alții mai mici și care nu au asemenea amploare. Dacă ne uităm pe strada Universității, în afară de doi, toți arborii au rădăcini consistente și mari. Teoretic, se pot reloca, dar este un risc să fie compromiși în acest proiect. În consecință, se recomandă evitarea relocării, chiar dacă ea este posibilă din punct de vedere legal. Autorii de cărți în urbanim pe care i-am consultat au arătat că, dacă locația este într-o zonă sensibilă, cu multă rezonanță, este bine să ne uităm la ceea ce spun oamenii. Apoi este opinia publică. Urbanismul nu este un vid și prespune o interacțiune cu cetățenii”, a spus Emil Boc.
Primarul a mai arătat că acum 3-5 ani nu erau la fel de presante soluțiile bazate pe natură, în contextul actualelor schimbări climatice. Cu lecțiile făcute de echipa de la Primăriei, primarul a arătat că s-a uitat la regula urbanismului verde, „3-30-300” și că va comanda analize în cartierele din oraș pentru a vedea în ce măsură acestea sunt acoperite de coronamente de arbori.
„Această regulă spune că toată lumea ar trebui să vadă trei copaci din casă. Toate cartierele orașului ar trebui să aibă acoperite de 30% cu coronament de arbori iar distanța maximă până la un parc public trebuie să fie de maxim 300 de metri”, a arătat Boc.
Potrivit acestuia, orașe europene și-au asumat deziderate în direcția urbanismului verde. „New York și-a propus ca pînă în 2050, 40% din suprafață să fie ocupată de copaci. Melbourne și-a fixat ca până în 2040 să aibă 40% din suprafață acoperită cu coronament de copaci. Barcelona vrea să crească această suprafață cu 30% și și-a propus ca până în 2030 să amenajeze în cartiere 160 de hectare de spații verzi. Patru din zece districtite din Barcelona au mai puțin de 10 metri pătrați de spații verzi. Noi sunte la Cluj la 24 % spații verde per cap de locuitori, însă nu știm situația pe fiecare cartier și voi cere o analiză în acest sens. Berlinul și-a propus 40% până în 2050. Bruxelles vrea 25% din suprafață să fie ocupată de coronamente de arbori până în 2030”, a mai arătat primarul.
Întrebat fiind dacă este o victorie chiar cu mize politice a activiștilor din oraș păstrarea copacilor, Boc a mai spus că e câștigul orașului, „e bine să ne ascultăm unii pe alții și să vedem cum gândim (…) să luăm o decizie în consonanță cu vremurile în care trăim”.
Primarul a mai parafrazat un șef de trib amerindian – „Doar atunci când ultimul copac va fi tăiat, ultimul râu va fi otrăvit și ultimul pește va fi prins ne vom da seama că nu vom mânca bani” – pentru a argumenta de ce susține copacii și nu terasele care vor putea fi amenajate mai facil pe strada Universității, odată cu proiectul de relocare al copacilor și de creare a unui nou aliniament, așa cum a argumentat proiectantul.
