Închide

Ca să-și menajeze firma de casă și să-și acopere o eroare proprie, Primăria a optat pentru discriminarea a sute de clujeni

ActualitateAdministrațieTop News by Cosmina Fernoaga - ian. 31, 2017 0 1958

Primăria clujeană decidea, la finalul anului trecut, să-i supraimpoziteze pe proprietarii din centrul municipiului care nu și-au renovat fațadele imobilelor pe care le dețin. Suma nu este deloc una mică, pentru că primarul Emil Boc a marșat pe tariful maximal permis de lege, adică un plus de 500%. Toate bune și frumoase până în acest punct, numai că nu toți proprietarii „leneși” sau „zgarciți” au fost supuși la corvoada supraimpozitării. De pildă, o milionară (Gabriela Mureșan) a scăpat foarte ușor, motivând că n-a primit înștiințarea de la Primărie. Iar în situația ei s-au aflat și alți proprietari de imobile din centru. Ca să evite un eventual scandal pe marginea acestui subiect, Boc și-a acceptat culpa în ședința de Consiliu Local, fiind de acord să-i scutească de la plată pe proprietarii care au s-au prezentat să demonstreze că n-au primit scrisorile de înștiințare. Lui Boc nu i-a păsat că în felul acesta îi discriminează pe cei care, evident, n-au mai venit să se plângă.

Cum s-a ajuns în această situație, ca unii proprietari să se poată prevala de faptul că nu au fost înștiințați, și să fie scutiți de supraimpozitare? Actualdecluj.ro a aflat că la nivelul Primăriei s-au purtat discuții aprinse pe această temă și că responsabilitatea a fost aruncată în cârca firmei de curierat Rapid Pay, care are un contract cu Primăria Cluj pentru distribuirea corespondenței. Din informațiile vehiculate la nivel de Primărie, firma de curierat ar fi distribuit înștiințările/somațiile, fără să obțină semnăturile de primire de la toți destinatarii vizați, deși solicitarea Primăriei a fost ca scrisorile să fie distribuite cu „confirmare de primire”.

Firma de casă a Primăriei lui Boc

Firma Rapid Pay nu îi este deloc străină primarului Emil Boc, având în vedere că aparține familiei unui vechi amic PDL-ist, Ovidiu Călin, fost director la Regionala de Poștă în guvernarea PDL, omul care în 2012 candida pentru un mandat de senator. Cum era, așadar, să iasă public primarul Emil Boc și să-i atribuie vreo culpă lui Ovidiu Călin, mai ales că în ultimii ani, Rapid Pay a încasat din bugetul public sute de mii de lei, pentru servicii de redactare și distribuire a corespondenței? Primăria a ales să îngroape subiectul, preferând să-și asume culpa și să-i scutească de la plată pe câțiva șmecheri imobiliari.  Este și cazul Gabrielei Mureșan, a cărei familie deține mai multe spații în centrul municipiului, pe B-dul Eroilor, inclusiv spațiul ocupat de Banca Transilvania. Sursele  Actualdecluj.ro spun că aceasta câștigă lunar din chirii zeci de mii de euro. În ședința Consiliului Local, aceasta s-a dovedit extrem de vocală, reușind să-l convingă pe Boc s-o scutească de la supraimpozitare pentru  aproximativ 10 dintre spațiile pe care le deține (în trei imobile de pe strada Eroilor). Consilierul local din partea ALDE, Adrian Mureșan, la rândul său proprietar de spații în zona centrală, l-a întrebat pe Boc: „ce se întâmplă în cazul celorlalți proprietari, care nu au primit somații și care n-au ajuns în ședința de Consiliu să-și apere drepturile”? Iar Boc i-a oferit un răspuns simplu: „cei care vor să demonstreze contrariul, se pot duce în instanță”.

Ce spune firma Rpid Pay

Firma Rapid Pay este deținută de soția și cumnata lui Ovidiu Călin, respectiv Ioana Călin și Maria Mândruț. Ovidiu Călin a precizat că Rapid Pay a obținut contractul de la Primăria Cluj după ce a câștigat un litigiu în instanță, insinuând, astfel, că legăturile sale de partid n-ar fi avut vreo influență în acest sens. Pe de altă aparte, presa locală relata, prin 2014, că serviciul privind distribuirea scrirorilor primarului i s-ar fi atribuit prin încredințare directă. „Noi acționăm exact ca un serviciu de poștă. Există borderouri privind distribuirea scrisorilor. Dacă destinatarii nu sunt la domiciliu, li se lasă un aviz. Iar dacă într-un anumit termen nu vin să-și ridice scrisorile, acestea se întorc la Primărie. Nu văd cum se putea strecura vreo eroare în acest sens”, a comentat Ovidiu Călin pentru Actualdecluj.ro. Directorul societății, Mihaela Pop, a oferit și mai multe detalii despre această comandă a Primăriei. Ea susține că nu toate scrisorile care îi vizau pe proprietarii din centru ar fi fost distribuite de Rapid Pay.  „Prin luna august (2016 – n.red) am primit o comandă de la Primărie. Trebuia să redactăm o scrisoare/somație, pentru proprietarii din centru. Ni s-a comunicat apoi că este vorba despre o urgență și a rămas să distribuim noi cam o mie și ceva din scrisori, restul le-a distribuit Primăria. Noi chiar ne-am îndeplinit sarcina. Nu văd ce ar putea să ni se impute. Am respectat termenele de predare, de primie, există borderouri în sensul acesta, putem demonstra oricând că ne-am făcut treaba în mod corect. În rest, nu pot să vă spun ce discuții și ce probleme au fost la Primărie, cert este că noi nu am primit nicio plângere că nu ne-am fi făcut treaba„, a comentat Mihaela Pop.

Refațadizarea clădirilor din centru, epopee fără sfârșit

Numai că proprietarii care au indicat că nu au primit somațiile Primăriei sunt destul de mulți, iar acest lucru a fost consemnat inclusiv de consilierul local din partea ALDE, Adrian Mureșan. Se înțelege, că, majoritatea proprietarilor care se simt discriminați se vor adresa instanței, pentru a obține privilegiul obținut de Gabriela Mureșan. Reamintim că administrația locală încearcă de ani buni să redea o față nouă centrului istoric al orașului. Procedura de refațadizare a clădirilor se dovedește extrem de greoaie, cu mulți pași de bifat, motiv pentru care programul lansat de Primărie acum câțiva ani e considerat un eșec. Anul acesta administrația locală a început intervenții pe două paliere: lucrări de urgență la fațadele periculoase pentru trecători și demararea unor lucrări de reabilitare pentru clădirile unde administrația locală e proprietar sau coproprietar. De asemenea, s-a apelat la majorarea impozitului cu 500%, în cazul proprietarilor din clădirile foarte degradate care au refuzat să asigure lucrări de refațadizare (măsura supraimpozitării a fost stipulată și în codul fiscal).

Potrivit evidențelor administrației locale, au fost verificate 372 de clădiri din centrul orașului adică 3082 de apartamente/proprietari care au primit somații să își repare fațadele. Din acest total, proprietarii a 56 de clădiri au cerut deja autorizații de construire pentru lucrări de refațadizare/reparații capitale ale acestora. Alte 47 de clădiri au parcurs lucrări de refacere a fațadelor fără autorizație de construire având în vedere că au presupus doar intervenții de vopsire a fațadei cu păstrare culorilor sau de refacere parțială a tencuielii. Încă 213 de obiective din această listă nu prezintă semne îngrijorătoare de degradare, însă anul acesta vor fi din nou monitorizate și în cazul în care prezintă semne de deteriorare vor parcurge procedura pentru reabilitare, plus supraimpozitare. Celelalte 56 de imobile de pe listă, însumând un total de  500 de apartamente, au fost supraimpozitate, având în vedere că proprietarii au refuzat să se conformeze și să inițieze lucrări de reabilitarea a clădirilor. S-a aplicat supraimpozitarea cu 500% pentru proprietăți situate în Piața Unirii, pe strada Kogălniceanu, Universității, Virgil Fulicea, Victor Babeș, Regele Ferdinand, Nicolae Cristea, Memorandumului, Moților, Samuil Micu, Iulis Maniu, Cloșca, Geroge Coșbuc, Episcop Ioan Bob, Emis Isac, Brătianu, Horea, F.J Curie, B-dul 21 Decembrie 1989, B-dul Eroilor, Piața Ștefan cel Mare sau Baba Novac.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.

Articole similare