Închide

Bugetul e bătut în cuie. Primarul l-a tradus în „plăcinte cu procente” și a ținut piept propunerilor de modificare. „Eu sunt negociatorul!” – „și așa trebuie bani în plus pentru depozitarea gunoaielor”

AdministrațieTop News by Luminiţa Silea - feb. 09, 2015 0 1221

Un singur cetățean a cerut ceva de la bugetul orașului de anul acesta. Plus grupul PSD. Primarul Emil Boc s-a pregătit, la singura dezbatere publică pe buget derulată cu două zile înainte de discutarea acestuia la Consiliul Local, cu grafice ca să justifice cum au fost împărțiți banii primăriei din 2015. După o oră a plecat, motivat, pentru a se ocupa de problema delicată a depozitării deșeurilor din Cluj. O problemă complicată pentru care trebuie găsite resurse suplimentare în cazul în care se decide ca gunoaiele clujenilor să fie duse în alt județ. Și apoi, toată lumea a dat din umeri. Inclusiv consilierul Csoma Botond cel care prezidează ședințele de Consiliu Local și a rămas să conducă dezbaterea. Singura sa decizia a fost: „încheierea ședinței” care s-a dorit o dezbatere pe buget.

Adrian Dohotaru de la Grupul de Lucru al Organizațiilor Civice (gLOC) a cerut rezerve de fonduri în buget pentru „persoanele” de pe Stephenson aflate într-o sitație aproape similară cu cea a romilor de pe strada Costei (mutați în ghetou la Pata Rât), dar și pentru parcurile tematice ale primăriei, mai ales pentru cel din zona Gherogheni unde trebuie armonizate chestiunile legate de exproprieri și legat noul parc al primăriei de pepiniera Becaș. Dohotaru a explicat că personele de pe Stephenson sunt în proces cu primăria și în cazul în care ajung în situația de a fi evacuate, să se caute soluții din timp pentru integrarea lor în oraș, în așa fel încât să nu fie mutate tot în ghetou, la Pata Rât. „Un studiu realizat anii trecuți a stabilit că 42% dintre persoanele evacuate din Cluj-Napoca ajung la Pata Rât. Este nevoie de o asigurare a primăriei că va căuta alte posibilități legale pentru stoparea formalizării locuirii acolo”, a subliniat Dohotaru.

Grupul PSD a venit cu propunerile sale și cu senzația că, de fapt, ele au fost luate în calcul la alcătuirea bugetului. După întâlnirea-dezbatere au constatat că, de fapt, vorbesc singuri. Internetul wireless în tot orașului e o utopie, anul acesta fiind fonduri doar pentru susținerea lui în zona centrală -Piața Unirii, Piața Avram Iancu, Piața Muzeului sau zona Hasdeu. Săptămâna trecută, grupul PSD a avut o întâlnire cu directorii din primăriei. După discuție, liderul consilierilor PSD a anunțat că întâlnirea a fost una eficientă și că trei teme și-au găsit rezolvarea, fără a afecta lista de investiții propusă: wireless gratuit în tot orașul, indicatoarele pentru toate obiectivele turistice din oraș și mobilierul urban pentru parcurile tematice.

La discuția de ieri primarul Emil Boc a prezentat diagrame proaspete privind bugetul local menite să explice pe ce merg cei 263 de milioane de euro cu care primăria începe anul. Pe cei de la PSD i-a liniștit din prima, cel puțin cu internetul wireless. Fiind un proiect complex, anul acesta există bani doar pentru centrul orașului, urmând ca din 2016 să fie extins și în cartiere. Această argumentare a fost păstrată pentru toate propunerile venite de le cei din PSD. Atitudinea i-a nemulțumit profund pe consilierii locali. Mai ales că, după o oră, din care mare parte a fost solosită pentru a prezenta pe ecran diagramele privind modul de cheltuire a banilor, primarul a părăsit sala, motivând că trebuie să participe la o întâlnire importantă pe tema depozitării gunoaielor orașului. Având în vedere că rampa ecologică pregătită de Consiliul Județean este impas, orașul va avea probleme la acest capitol. „Dacă se decide că gunoaiele trebuie duse în alt județ, trebuie resurse suplimentare de la buget, pe care încă nu le avem. Și așa trebuie să susținem proiectul de management al deșeurilor cu o sumă importantă și în acest an”, a ținut să menționeze Boc.

Concluzia dezbaterii: „Poveste fără finalizare” în care cei cu propuneri vorbesc singuri

„Este o poveste care nu are nicio finalizare. Pentru felul în care suntem tratați, n-am să votez bugetul”,, a sintetizat la finalul dezbaterii consilierul PSD Gabriel Oniga. Din grupul PNL a fost prezent doat consilierul local Ioan Bîldea. El a postat pe pagina de Facebook o fotografie în timpul dezbaterii menționând că sala este goală.  „Oamenii nu mai au încredere…”, concluzionază Bîldea. Liderul grupului PSD, Claudia Anastase a concluzionat și aceasta că „vorim singuri” și că degeaba se militează pentru un oraș deschis.

Chifor a militat pentru finanțarea sportului. Boc i-a fluturat polivalenta. E tot cu bani de la buget

Consilierul PSD Ovidiu Chifor a semnat o problemă nerezolvată, cea a finanțării sportului. În bugetul de anul trecut s-a mărit suma pentru entitățile sportive din oraș doar cu 5%. Anul acesta cluburile s-au scârbit să mai ceară bani, după ce anul trecut au cerut creșterea fondurilor la 6,5 milioane de lei. Primarul Emil Boc i-a spus că suma pentru sport va fi de 4,2 miloane de lei. Și ce dacă alte orașe alocă și mai mulți bani pentru sport iar municipiul e la coada clasamentului. La Cluj-Napoca există o sală polivalentă făcută tot din fonduri publice, „nu venite din cer”. Iar primarul s-a declarat solidar cu sportul. „Sunt alături de echipe, merg la sala sporturilor la meciuri”, a adăugat Boc. „Nu avem competiții internaționale, echipele noastre nu mai reușesc să facă performanță”, e replica lui Chifor rămasă în aer, după ce primarul a mai replicat că Ministerul Tineretului și Sportului trebuie să susțină cluburile din oraș.

Oniga a cerut sistemul integrat de parcări. Primarul: “Eu sunt negociatorul, avem 5-6 soluíi pentru decongstionarea traficului”

Consilierul PSD Gabriel Oniga a militat din nou pentru democratizarea parcărilor din oraș și pentru implementarea unui sistem integrat – parkinguri la intrările în oraș, parcări pe structură ușoară în cartiere, în locul garajelor dar și parcări în centrul orașului – mult promisele parkinguri. Așa a făcut și în 2014, dar fără niciun rezultat, a concluzionat consilierul. Primarul a menționat că există 5-6 soluții pentru fluidizarea traficului din oraș care prind și problema parcărilor. Ca resurse, administrația mizează și pe fonduri europene, printre ele fiind și cele pentru centura de sud a orașului prin Făget și Borhanci pentru care în bugetul 2015 este prins studiul de fezabilitate. Potrivit edilului, nu s-a abandonat lupta pentru parkingul subteran cu lift din Piața Cipariu, pentru parkingul studențesc din Hasdeu sau pentru noi parkinguri în cartiere. Dar chestiunea e complexă: primul depinde de negocierile cu proprietarul (Sindicatul din Învățământ), cel de al doilea de protocolul cu Universitatea Babeș-Bolyai, iar cele din cartiere de clarificare situației juridece a unor terenuri din Mărăști, Grigorescu sau Mănăștur. „Îmi permiteți să nu vă cred. Cine negociază? Trebuie niște termene”, a încercat să se impună Oniga. „Eu mă ocup. Sunt negocieatorul”, a tranșat primarul, după care a lăsat dezbatrea în mâna președintelui de ședință din Consiliul Local, Csoma Botond.

Nu merge cu fifty-fity la alocări

Ca anul acesta să se întâmple mai mult la capitolul parcări, consilierul Oniga a încercat să propună înjumătățirea sumei alocate pentru studiul introducerii trenului suspendat pe Someș, monorail-ul din programele electorale ale PNL-ului. „Am prins bani anul trecut cu care nu s-a făcut nimic. Ar trebuie să facem etapizat studiile. Pentru studiul de fezabilitate al trenului suspendat avem în proiectul de buget 1 milion de lei. Dacă ne forțam mușchii din 500.000 lei facem studii pentru parcări pe structură ușoară și rezolvăm și problema concretă a oamenilor de pe Mehedinți sau Tășnad care nu au unde să-și parcheze mașinile. Înjumătăm suma pentru trenul suspendat și mai investim și acolo unde putem să producem efecte”, a mai încercat fără succes consilierul PSD să modifice proiectul de buget. Tot el a mai cerut ca autobuzele să nu fie cumpărate doar de primărie ci și de Compania de Transport. „Jumătate din linia de credit merge pentru autobue noi și se cheltuie deodată acești bani. Peste câțiva ani vom începe să plătim creditul și atunci aceste autobuze vor fi și ele uzate. Trebuie refăcută strategia”, a mai semnalat consilierul. „Nu sunt suficiente nici acestea pe care le-am luat pentru un transport de maxim calitate. Anul acesta vrem să luăm pe buget multianul două troleibuze noi, dintr-un lot de zece pe care ni le dorim să le achiziționăm în cadrul unui acord cadru pe doi ani”, a replicat primarul.

buget cluj

„Declar ședința închisă”

După ce primarul a părăsit întâlnirea-dezbatere din Sala de Sticlă cu privire la proiectul de buget al primăriei pe 2015, cei din sală s-au văzut în imposibilitatea de a mai hotărî ceva. Nu se pot numi responsabili sau decide ceva, dacă primarul nu este prezent. Singura voce a societății civile a cerut câte un om de legătură care să se ocupe de problemele semnalate. „Nu pot desemna eu om de legătură”, s-a văzut legat și de mâini și de picioare consilierul Csoma Botond. Directorii din primărie aduși special la discuție de primar și lăsați să ofere toate clarificările necesare, după cum a explicat edilul la începutul discuției, au dat și ei din umări. Aurel Mocanu de la Direcțía de Asistență Socială a rămas cu romii de pe Stephenson, Virgil Poruțiu cu parcările sau Marcel Ielceanu cu internetul wireless. Un scenariu. Pentru că Botond a declarat ședința încheiată.

Cum arată bugetul în „plăcinte” colorate

Noile grafice prezentate de primar la ședița-debatere din 9 februarie vor fi postat pe site doar mâine. Așa arată diagramele primăriei prezentate la dezbatere:

buget7

buget 3

buget 4

 

buget 5

Cum se vede bugetul Clujul prin ochii Banipierduti.ro

Platforma inițiată de reprezentanți ai societății civile, banipierduri.ro a făcut în ianuarie o analiză a bugetului local, inclusiv cu diagrame și procente.

buget bani pierduri

 

Principalele observații și recomandări de pe banipierduri.ro

LA PROCEDURĂ:

  • Este de apreciat faptul că Primăria Municipiului Cluj-Napoca a publicat, în conformitate cu Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, în termenul legal proiectul de buget, precum și faptul că a respectat termenul de cel puțin 15 zile pentru dezbaterea publică a acestuia
  • Cu toate acestea, există detalieri care lipsesc din bugetul supus dezbaterii: bugetul Fondurilor externe nerambursabile, anexa la bugetul fiecărei instituţii publice privind Numărul de personal precum şi fondul salariilor de bază nu apar deloc, iar în ceea ce privește Lista obiectivelor de investiții, în aceasta nu apar informații privind creditele bugetare, cele de angajament, cheltuielile deja efectuate.
  • Recomandăm autorităților locale ca atunci când elaborează proiectele de bugete locale să ia în calcul prezentarea tuturor informațiilor necesare pentru ca cetățenii care participă la dezbaterea bugetelor să aibă acces la aceste informații pentru a avea parte de o dezbatere reală pe prioritățile de finanțare, mai ales în ce privește investițiile publice
  • Solicităm Ministerului Finanțelor Publice să își asume rolul metodologic (art. 43 din Legea 273/2006) și să transmită un format unitar la nivel național pentru prezentarea programelor de investiții, astfel încât acestea să fie inteligibile pentru cetățeni și societate civilă
  • Este util ca informațiile bugetare să fie prezentate într-un format deschis (mai ales în condițiile în care România și-a asumat deschiderea datelor prin Open Government Partnership), astfel încât toți actorii interesați să poată analiza aceste informații și să poată oferi recomandări constructive autorităților
  • Apreciem faptul că, pe lângă proiectul de bugetare participativă, autoritățile locale au arătat deschidere și celeritate în corectarea erorilor apărute în proiectul de buget local. Credem că tocmai acesta este rolul dezbaterii publice a bugetului – de corectare și de îmbunătățire a propunerilor

LA CONTINUT:

  • Aproape 40% din totalul bugetului local merge către secțiunea de dezvoltare (investiții) și 59,06% dintre aceste cheltuieli sunt acoperite din Fonduri externe nerambursabile
  • În același timp, 44,10% din totalul bugetului local se duce către cheltuieli de personal (18,85%) și bunuri și servicii (25,25%). Este de dorit ca cel puțin cheltuielile de bunuri și servicii să fe mai bine detaliate.
  • Cele mai mari investiții programate pentru 2015 sunt în domeniul transporturi și locuințe, servicii și dezvoltare publică

Știm că autoritățile locale au puține resurse pentru a oferi bugetul într-un format prietenos pentru cetățenii care îl finanțează. Tocmai de aceea, credem că societatea civilă are un rol important în accesibilizarea informațiilor bugetare pentru publicul larg și pentru implicarea cetățenilor în prioritizarea cheltuirii banilor publici.

 

 

  • author photo two

    Luminiţa Silea

    Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

    Nici un comentariu

    Scrie un comentariu