Banca Națională lansează monedă de aur cu tema Istoria aurului – Diadema princiară de la Bunești-Averești, o vinde la Cluj

Banca Națională lansează monedă de aur cu tema Istoria aurului – Diadema princiară de la Bunești-Averești, o vinde la Cluj.

Moneda din aur e lansată în circuitul numismatic de azi. Are o valoare nominală de 10 lei. Aversul monedei prezintă una dintre extremitățile în formă de animal a diademei princiare de la Bunești-Averești, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2023”. Reversul monedei redă reprezentarea și denumirea diademei princiare de la Bunești-Averești.

Monedele din aur vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent și vor fi însoţite de broşuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central. Tirajul maxim pentru moneda din aur este de o mie de piese. Acestea costă 690 de lei plus TVA și se vând prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Diadema princiară din aur de la Buneşti-Avereşti a fost descoperită în 1978 în contextul săpăturilor arheologice de la cetatea geto-dacă situată la sud-est de comuna Buneşti – Avereşti, din judeţul Vaslui, îngropată izolat, într-o alveolare, în zona nordică a cetăţii. Conform Muzeului Național de Istorie a României, diadema constă în două bare masive din aur, de secţiune circulară, formând la partea frontală cinci ochiuri obturate cu rondele din foaie din aur, susţinând rozete ajurate sudate pe câte un suport cilindric din foaie din aur. Extremităţile barelor,sunt decorate cu câte două ornamente geometrice şi câte două feline stilizate, cu motive geometrice incizate pe corpuri, fiecare cu o verigă în gură, formând două perechi afrontate. Având în vedere analogiile cu diadema elenistică descoperită în tumulul regal de la Vergina, în Grecia, dar şi cu unele elemente decorative prezente pe obiectele de la Cucuteni – Băiceni, judeţul Iaşi, se presupune că piesa descoperită în cetatea getică de la Buneşti – Avereşti este de factură elenistică, produs al unui atelier local, cu influenţe sensibile ale artei animaliere scitice şi getice şi datează din secolul al III-lea a. Chr.

Actual de Cluj