Avocații din Cluj condamnă protocolul desecretizat dintre PÎCCJ și SRI: e nelegal și „profund neconstituțional”

Avocații din Cluj atacă protocolul recent desecretizat dintre Serviciul Român de Informații și Parchetul de pe Înalta Curte de Casație și Justiție, despre care spun că validează „încălcări evidente a regulilor procesului penal”.

„Astfel, dincolo de reținerea cu caracter imprevizibil „infracțiuni ce au corespondent în amenințări la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave (s.n.)”, reținută de art. 2 al Protocolului, care nu a făcut decât să lase la îndemâna semnatarilor interpretarea noțiunii de „infracțiune gravă” (fapt reflectat ulterior anului 2009 și în numeroasele dosare penale în care au fost identificate interceptări prin intermediul mandatelor de siguranță națională, deși infracțiunile cercetate nu priveau această sferă a valorilor sociale protejate), Protocolul conține suficiente prevederi care să justifice denunțarea lui ca un act profund neconstituțional, nelegal”, explică decanul Baroului, Flavia Maier (foto mijloc), recent aleasă în funcție.

Între practicile nelegale stabilite de protocolul respectiv au fost nominalizate raportarea de către procurori a modului în care au fost folosite în dosarele penale a informațiilor furnizate de SRI, transmiterea de către procurori către SRI a informațiilor privind cadre militare sau salariați civil ai SRI, aparent obținute în dosarele penale instrumentate de aceștia sau punerea de către SRI la dispoziția Parchetului de date, informații sau documente care pot sprijini documentarea cauzelor aflate în lucru, eludându-se astfel cadrul legal privind modalitatea de administrare a probatoriului în cauzele penale.

În plus avocații din Cluj semnalează și alte practici nelegale, cum ar fi punerea de către SRI la dispoziția Parchetului de informații provenite din bazele de date la care are acces în virtutea protocoalelor încheiate cu alte instituții, relevându-se astfel o altă modalitate de eludare a procedeelor probatorii consacrate de Codul de procedură penală sau stabilirea cu titlu de cheltuieli judiciare a cheltuielilor cu activitățile desfășurate de SRI în cauze penale, dovadă a faptului că activitatea SRI a fost asimilată celei de organ judiciar ori controlarea de către SRI a informațiilor furnizate de acest serviciu care pot deveni sau nu probe în dosarul de urmărire penală, situație în care orice probă în apărare putea fi cenzurată pe temeiul protejării securității statului.

Există și alte practici nelegale, semnalează Baroul: substituirea traducătorului autorizat și a organului de urmărire penală de către SRI, prin prestarea de către acesta a serviciilor de traducere sau transcriere a interceptărilor, deținerea de către SRI a unor „evidențe specifice” cu informații colectate în realizarea interceptărilor, evidențe care, la nevoie, vor fi verificate, aspect ce denotă că SRI colecta și păstra informații rezultate din interceptări care puteau fi folosite eludând cadrul legal procesual penal, pentru alte cauze decât cele în care fuseseră autorizate interceptările și, în fine, punerea în executare a interceptărilor era în mod clar efectuată doar de SRI, atât ca interceptare, cât și ca transcriere, astfel cum reiese din exprimarea imperativă a articolelor 33 și 34. „Sesizăm, de asemenea, că art. 64 alin. 2 din Protocol evidențiază existența anterioară a unor alte asemenea documente secrete de colaborare: Protocol SRI-PÎCCJ – 28.06.2005; Protocol SRI-PNA – 28.01.2003; Protocol SRI-Curtea de Apel București – 4.06.2007”, arată Maier.

În consecință Consiliul Baroului Cluj condamnă existența unor astfel de înțelegeri „neconstituționale și nelegale” între autorități ale statului și cere ca pe viitor „să se stopeze o astfel de practică care eludează principiile consacrate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Constituția României și Codul de procedură penală, în principal dreptul la un proces echitabil și principiul legalității procesului penal”. „De asemenea, solicităm ca în măsura în care Protocolul mai sus amintit a fost revizuit sau înlocuit printr-un altul la momentul intrării în vigoare a noilor Coduri (Codul penal și Codul de procedură penală), acesta să fie desecretizat și dezavuat de ambele părți semnatare”, susțin avocații Baroului Cluj.

Amintim, protocolul de colaborare încheiat în anul 2009 între Serviciul Român de Informații și Parchetul General a fost făcut public. Documentul a fost publicat, vineri, pe site-ul SRI.

Baroul Cluj are aproape 1.500 de membri.
Protocolul, care este semnat de prim-adjunctul procurorului general Tiberiu Nițu si de prim-adjunctul directorului SRI Florian Coldea, prevede „constituirea de echipe operative comune care să acționeze în baza unor planuri de acțiune pentru exercitarea competențelor specifice ale părților, in vederea documentarii faptelor prevazute la art.2.

La articolul 2 se prevede că Parchetul general și SRI cooperează „în activitatea de valorificare a informațiilor din domeniul prevenirii și combaterii infracțiunilor împotriva securității naționale, a actelor de terorism, infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa securității naționale și a altor infractiuni grave, potrivit legii.

De asemenea, protocolul prevede „elaborarea și derularea de către parți, în domeniile complementare, de strategii, actiuni și programe comune„, precum și „acordarea de catre experții Serviciului, in conditiile legii, a asistenței tehnice de specialitate procurorilor care efectuează urmărirea penală.

Protocolul mai arată că SRI acordă „asistență tehnică de specialitate procurorilor in cauzele prevazute la art.2, în care administrarea mijloacelor de probă impune cunoștințe ori dotări tehnice specifice sau în cauzele în care se ascultă persoane cu identitate protejată.

Conform hotnews.ro, este menționată, de asemenea, „participarea la programe comune de formare, specializare, pregătire sau perfecționare profesională„.

Ce responsabilități avea Parchetul, potrivit acestui protocol (sublinierile redacției):
Asigură, prin procurorii specializați, valorificarea informațiilor, datelor, documentelor și materialelor, referitoare la inițierea/săvârșirea de infracțiuni, transmise de către Serviciu, obținute ca urmare a punerii în aplicare a mandatului, în masura în care cunoașterea acestora este necesară pentru constituirea sau finalizarea unei cauze penale și nu afectează derularea activităților specifice pentru contracararea amenințărilor la adresa securității naționale.
Comunică, în mod operativ, dar nu mai tărziu de 60 de zile, modul de valorificare a informărilor sau sesizărilor primite de la Serviciu referitoare la infracțiunile prevăzute în art.2, cu excepția cazurilor în care, înainte de implinirea termenului menționat, se solicită informații suplimentare în legatură cu cauza.
Termenul de 60 de zile curge de la data înregistrării informării sau sesizării la Parchet
Pune la dispoziția Serviciului datele și informațiile referitoare la implicarea unor cadre militare sau salariați civili ai acestuia în pregătirea sau savârșirea de infracțiuni, dacă apreciază că, prin aceasta, nu se împiedică sau îngreunează aflarea adevărului în cauză.
Ce responsabilități avea SRI:
Efectuează, în condițiile legii, la cererea Parchetului, activități specifice în vederea obținerii datelor și informațiilor privind pregătirea sau savârșirea unor infracțiuni prevazute la art.2.
Pune la dispoziția Parchetului date, informații și documente, cu respectarea prevederilor legale referitoare la accesul la informații clasificate, care pot sprijini documentarea cauzelor aflate în lucru. Aceste informații trebuie să cuprindă suficiente elemente de identificare pentru adoptarea unor măsuri specifice și pentru a putea fi valorificate în cadrul urmăririi penale.
Acordă sprijin pentru completarea informațiilor în cauzele complexe dintre cele prevazute de art.2, aflate pe rolul Parchetului, scop în care desfășoară activități de investigații și supraveghere operativă.
Acordă sprijin tehnic, prin compartimentele specializate pentru activități necesare punerii în aplicare a prevederilor art. 91 (1) – 91 (5) și art.98 Cod Procedură Penală, care implică utilizarea mijloacelor tehnice specifice.
Comunică Parchetului, la cerere sau din oficiu, informațiile obținute din derularea activităților operative de realizare a securității naționale, care prezintă relevanța și pot fi valorificate în cadrul procesului penal.
Informațiile destinate potrivit legii structurilor centrale ale Direcției de lnvestigare a lnfracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție se comunică exclusiv Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Efectuează, prin lucrători operativi anume desemnați, activitățile prevăzute in art.224, alin.2 din Codul de Procedura Penala, în cazurile prevazute la art.2.
La solicitarea scrisă a Parchetului, acordă sprijin tehnic, în condițiile prevăzute de art.91 (1) – 91 (5) din Codul de Procedură Penală, în vederea constatării savârșirii infracțiunilor prevazute în art.2, in condițiile prevăzute de art.465 din Codul de Procedură Penală, în baza unui plan comun de acțiune;
La solicitarea scrisă a Parchetului, pune la dispoziție, în termen de 15 de zile de la data obținerii, informațiile provenite din bazele de date la care are acces în virtutea protocoalelor încheiate cu alte institutii.
Potrivit protocolului, schimbul de informații, date, documente și materiale se efectuează de procurori și ofițeri anume desemnați, cu aprobarea conducerii Serviciului, respectiv a conducătorului structurii/unității de Parchet, însă „în situații excepționale, pentru valorificarea unor oportunități operative, schimbul de informații se poate face și la nivelul de execuție, cu încunoștințarea, de îndată, a conducerii Serviciului, respectiv a conducătorului structurii/unității de Parchet„.

Ce prevede protocolul pentru mandatele de interceptare pe siguranță națională:

Solicitarea, prelungirea și încetarea mandatului prevăzut de art.20-22 din Legea nr.535/2004 și eliberat în temeiul art.3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României se face potrivit dispozițiilor legale
În situațiile în care se impune desfășurarea și a altor activități decât cele autorizate prin mandatul anterior, Serviciul poate propune, în scris și motivat, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, completarea mandatului potrivit nevoilor impuse de evoluția amenințărilor ce constituie temeiul legal al acestuia.

Articolele de lege invocate pravăd:
Amenințările la adresa securității naționale a României, prevăzute la art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, inclusiv faptele de terorism prevăzute în prezenta lege, constituie temeiul legal pentru a se propune procurorului de către organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, în cazuri justificate, să solicite autorizarea efectuării unor activități în scopul culegerii de informații, constând în: interceptarea și înregistrarea comunicațiilor, căutarea unor informații, documente sau înscrisuri pentru a căror obținere este necesar accesul într-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea și repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informațiilor pe care acesta le conține, cât și înregistrarea, copierea sau obținerea de extrase prin orice procedee; instalarea de obiecte, întreținerea și ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse.
În situații deosebite care impun înlăturarea unor pericole iminente pentru securitatea națională, organele de stat specializate cu atribuții în domeniu pot efectua activitățile prevăzute de art. 20, fără autorizarea menționată de prezenta lege, urmând ca solicitarea să fie înaintată de îndată ce este posibil, dar nu mai târziu de 48 de ore.
Protocolul prevede ca, „în situații deosebite”, „schimbul de informații se poate face și cu privire la alte cauze, dupa obținerea aprobării verbale a șefilor celor două instituții sau a înlocuitorilor legali ai acestora, urmând ca, în termen de 24 de ore, să fie transmise, spre aprobare, la nivelul celor două instituții, documentele necesare”.

Parchetul poate, de asemenea, să solicite SRI „verificări tehnice cu privire la identitatea titularului postului telefonic propus a fi interceptat”.

SRI era responsabil cu „înregistrarea comunicărilor sau convorbirilor rezultate din interceptare pe suporți de date înseriați, puși la dispoziție de procuror, precum și trimiterea acestora Parchetului sau parchetelor teritoriale”, precum și cu „transcrierea comunicărilor sau convorbirilor considerate relevante în cauză”.

În ceea ce privește art 91 – 95 din Codul Penal privind suspendării executării pedepsei sub supraveghere, protocolul prevede ca „Serviciul acordă sprijin tehnic pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor ce revin Direcției Naționale Anticorupție – structura centrala, denumita in continuare Direcția – cu privire la punerea în aplicare a actelor de autorizare eliberate in temeiul art.91 (1) – 91 (5) din Codul de procedură penală”.

Acest sprijin tehnic constă în transmiterea semnalului, managementul și întreținerea echipamentelor de transmitere a semnalului, de la centrele de interceptare ale Serviciului spre spațiile destinate DNA.

Interceptările

La cererea scrisă a Parchetului sau parchetelor teritoriale, SRI „efectuează operațiuni tehnice audio/video, în baza actului de autorizare emis de instanța de judecată sau de procuror, pe momente operative, în cazuri concrete, numai prin intermediul ofițerilor de legatură desemnați de Serviciu”.

Supravegherea operativă și investigația informativă se organizează și se execută de către SRI, la solicitarea parchetelor.

„Solicitarea de realizare a unei actiuni de supraveghere operativă se transmite celor în drept să o aprobe, cu cel puțin 48 de ore înainte de declanșarea acesteia, timp necesar organizării în mod conspirat a dispozitivelor”.

„Termenul de angajare a supravegherii operative este de 24 de ore. În situații deosebite, termenul poate fi extins până la maxim 3 zile, indiferent de natura infracțiunilor săvârșite sau a măsurilor preventive dispuse”.

„În situații excepționale, când nu există posibilitatea emiterii, în termenul prevazut la alin.(1), a solicitării scrise, cu acordul verbal al prim adjunctului directorului ori adjunctului care coordonează activitatea de profil, acțiunea se poate executa, urmând ca în cel mult 24 de ore, să fie trimisă solicitarea scrisă, în care se vor menționa în mod obligatoriu datele pe baza cărora s-a obținut aprobarea”.

Actual de Cluj