Au început lucrările de extindere a celui mai vizitat obiectiv turistic din Cluj, salina Turda, lucrările costă zeci de milioane de euro
Actualitate by Actual de Cluj - iun. 02, 2025 0 282
Mina Iosif din Salina Turda este una dintre cele mai impresionante și spectaculoase galerii subterane din România; are o istorie bogată și este renumită atât pentru dimensiunile sale impresionante, cât și pentru arhitectura subterană unică. Forma și dimensiuni: Mina Iosif are o formă conică, specifică galeriilor de extracție de sare din secolele trecute. Se remarcă prin dimensiunile sale mari și prin senzația de vastitate pe care o oferă. Mina este cunoscută și sub denumirea de ”Sala Ecourilor” datorită faptului că sunetele se reflectă puternic în acest spațiu imens. Ecoul poate persista până la 16 secunde, ceea ce face experiența acustică una inedită. Deocamdată Mina Iosif nu este accesibilă direct publicului, din cauza accesului dificil și a configurației sale. Totuși, aceasta poate fi admirată din puncte strategice de vizitare din alte secțiuni ale salinei.
Exploatarea sarii în Mina Iosif a început în secolul al XVIII-lea, iar forma sa conică este rezultatul modului de exploatare prin săparea în adâncime, urmată de transportul sării la suprafață. După încheierea activității miniere, mina a rămas neutilizată pentru o lungă perioadă. În comparație cu alte mine din Salina Turda – cum ar fi Mina Terezia sau Rudolf -Mina Iosif este mult mai puțin iluminată.
Între 2012 – 2014 a fost executat un tunel de legătură între mina Terezia și mina Iosif, în lungime de 50 m, în scopul includerii în circuitul turistic și a minei Iosif, nedeschisă până acum accesului public.
În Turda mai poate fi vizitat și Castrul Roman Potaissa, inclus recent în patrimoniul UNESCO, dar și Cheile Turzii, până la deschiderea pentru vizitatori a salinei cel mai vizitat obiectiv turistic din județ.
Istoria Salinei Turda, așa cum e ea prezentată de Primărie:
Salina Turda se găseşte în zona Durgău-Valea Sărată din Turda. Intrarea în Salină se face din str. Salinelor 54A sau prin intrarea principală situată în centrul turistic Salina-Durgău situat pe Alea Durgău.
La Turda a fost cunoscut şi exploatat zăcământul de sare înca din cele mai vechi timpuri (dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană 50 î.C.-106 d.C.), dar exploatarea sistematica a zăcământului, începe în perioada ocupaţiei romane (106-274d.C.). Sarea era exploatată de către romani în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lăţime. În afara masivului de sare de la Durgău, romanii au exploatat şi masivul de sare de la Băile Romane (în zona ştrandului actual).
Primul document în care este pomenită Ocna de la Turda a fost emis de către cancelaria maghiară în anul 1075.
În cursul secolului al XIII-lea este pomenită documentar explicit Ocna de la Durgău-Turda. La 1 mai 1271 se dăruia capitalului Episcopiei de Transilvania „ocna de sare de la Durgău-Turda”. În timpul stăpânirii maghiare a Salinei de la Turda, au fost deschise la Durgău un număr de 4 ocne subterane: Mina Katalin, Mina Horizont, Mina Felsö-Akna şi Mina Iosif (Joseph). La sfârşitul secolului al XVII-lea mina de sare de la Durgău-Turda intră implicit sub administraţia directă austriacă (perioada austro-ungară). În această perioadă (secolele XVII-XIX) au fost deschise la Durgău un număr de 5 ocne subterane: Mina Tereza, Mina Anton, Mina Clujeana, Mina Rudolf şi Mina Ghizela. Salina de la Turda, care a fost una din cele mai importante saline ale Transilvaniei, începe să decadă după anul 1840, datorită concurenţei tot mai puternice a salinei Ocna Mureş.
În anul 1853 încep săpăturile galeriei de acces Franz Josef (spre a uşura transportul sării la suprafaţă), săpături finalizate la sfârşitul secolului XIX. Exploatarea sării din Salina Turda a fost sistată definitiv în anul 1932, din cauza dotării tehnice primitive, a randamentului scăzut şi a concurenţei altor saline ardelene. După închidere, salina a intrat într-o perioadă de uitare, până în timpul celui de-al doilea război mondial când a fost utilizată ca adăpost pentru populaţia oraşului. După anul 1950 pâna in anul 1992, când a fost redeschisă pentru public ca obiectiv turistic, primii 500 m ai galeriei de transport Franz Josef au fost utilizaţi ca depozit de brânzeturi.
Salina Turda s-a redeschis în anul 1992 (în scop turistic si curativ).
Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în anul 2008 încep lucrările de modernizare ale salinei, fiind redată circuitului turistic începând cu luna ianuarie 2010. În perioada ianuarie 2008 – ianuarie 2010 a avut loc un proces de modernizare a Salinei Turda. În urma acestuia a fost creată o înfăţişare nouă şi o funcţionalitate extinsă a Salinei Turda. În Mina Rudolf există acum o sală de concerte, teren de sport, bowling, minigolf dar şi o gondolă imensă şi s-a montat şi un ascensor (lift) pentru persoanele care se deplasează mai greu. În Mina Terezia s-a construit un debarcader pe lac cu bărci care permit plimbarea turiştilor pe lacul salin.
